Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Cetatea Beroe?
-
Cetatea Traian la 16,5 km.
-
Dealul Asan Podisul Babadagului la 19,8 km. Podisul Babadag continua, fiziologic vorbind, culmea Muntilor Macin incepand din pasul Iaila sau Carapelit, ajungand pana pe malul Lacului Razelm.
-
Cetatea Cius Garliciu la 19,8 km.
-
Varful Tuguiata Batrana Podisul Babadagului la 20,9 km. Tuguiata Batrana se afla piciorul vestic al celui mai inalt varf al Podisului Babadag, Tuguiata, de 402 m. Scop atins. Atingerea acestui obiectiv, sau a celui apropiat, Vf. Batran, dar mai prezentabil. Dupa ce am pus o cutiuta noua in ascunzisul de pe varful Tuguiata, mi-am continuat drumul spre Tuguiata Batrana.
-
Varful Tuguiata Podisul Babadagului la 21 km. Varful Tuguiata este cel mai inalt varf al Podisului Babadagului, avand 402 m. Spre, incotro vrei. Avand in vedere ca veneam de la dealul cu bujori de langa satul Atmagea, nu am mai ocolit pana la cimitirul turcesc Iaila, si am luat-o direct din Atmagea pe un drum de caruta, de-alungul padurii. Geocutia de pe Tuguiata este deteriorata. Am găsit geocutia foarte ușor, dar am constatat că aceasta este deteriorată.
-
Lacul Hazarlic la 21,3 km.
-
Varful Secarul la 21,7 km.
-
Vechiul cimitir turcesc Iaila la 23 km. Pasul Iaila - Yayla - Carapelit - 192 m - desparte Muntii Macinului de Podisul Babadagului.
-
Manastirea Cerbu la 23,9 km. Este o manastire infiintata recent, in anul 2000, bisericuta, corpurile de chilii fiind construite intre 2000-2006. Manastire langa padurea Topolog. Dupa ce am facut o plimbare in padurea Topolog, si am gasit boboci de bujori, m-am oprit la Manastirea Cerbu. Scorburi fara cutie, dar pline cu furnici. Cred ca am gasit copacul despre care se vorbeste in informatia ajutatoare, a se vedea poza atasata, dar toate scorburile erau goale.
-
Lacul Iacobdeal Turcoaia la 24,2 km. Lacul Iacobdeal se afla pe teritoriul comunei Turcoaia, pe dealul Iacobdeal, intr-o fosta cariera de piatra.
-
Locul fosilifer Bujoarele la 24,6 km.
-
Lacul Turcoaia la 26,3 km.
-
Dealul cu bujori Ciucurova la 27,5 km. Dealul cu bujori - Atmagea, Ciucurova. Bujori cu boboci. Am reusit destul de usor sa gasim poiana cu bujorii. Bujori fara petale. Sosind dinspre nord, am gresit intersectia, dar pana la urma am ajuns pe drumul de pamant care porneste din satul Atmagea si ne duce la geoascunzis.
-
Lacul Horia Balabancea la 27,5 km.
-
Troesmis la 27,7 km. Cetatea Troesmis, una din cetatile principale ale getilor, se afla pe malul bratului Macin al Dunarii, in dreptul localitatii Turcoaia, la o distanta de 3 km de aceasta.
-
Cetatea Carsium la 28,3 km. Aflat pe malul Dunarii, la marginea sudica a orasului Harsova, situl arheologic cu numele Cetatea Carsium reprezinta, de fapt, ruinele unei cetati medievale ce a fost inaltata din materiale de constructie ale anticului castru roman Carsium.
-
Canaralele din Portul Harsova la 28,8 km.
-
Coltanii Mari la 29,4 km. Rezervatie geologica, botanica si faunistica, Coltanii Mari reperezinta un afloriment de sisturi verzi, cele mai vechi din Dobrogea expuse la suprafata.
-
Pestera de la Stanca Dealul Consul la 31 km. Dealul Consul are o alcatuire mai putin comuna, pe de o parte din roci vulcanice, pe de alta parte dintr-un soclu de calcare triasice, intr-o klippa de acest gen fiind cantonata si Pestera de la Stanca.
-
Spinarea dinozaurului Pietrele Mariei la 31,5 km. Se compune din mai multe grupuri de stanci, orientate in directia de la sud-est spre nord-vest. Indicatii prea vagi. Desi am facut toate delusoarele Pietrelor Mariei si am vazut si creasta dinozaurului, indicatiile prea generale si pietrele din imagini prea multe si asemanatoare nu mi-au dezvaluit geoascunzisul.
-
Rezervatia de liliac Fantana Mare la 31,5 km.
-
Sub Pietrele Mariei Muntii Macinului la 31,6 km. Pietrele Mariei reprezinta o spectaculosa formatiune granitica din Depresiunea Greci, martor al eroziunii de care au avut parte hercinicii Munti ai Macinului. Geocutia lipseste, dar macar am gasit umbra. Ajungand in muntii Macin, primul geoobiectiv vizitat de mine au fost Pietrele Mariei. Pietrele erau, pe Maria nu am vazut-o. Pietrele le-am gasit, ascunzisul de asemeni, vant cat cuprinde.
-
Stejarul din Valea Cozluk Muntii Macinului la 31,9 km. Traseul turistic Cozluk, marcat cu punct rosu, trece prin valea Cozluk. Lipsa geocutie in stejar. Desi m-am invartit in jurul lui, am cotrobait in toate gaurile din stejar, nu am gasit geocutia.
-
Copacul lui Bezergheanu Muntii Macinului la 31,9 km. La poalele muntilor Macin, in apropiere de comuna Greci, gasim un copac singuratic, care a devenit faimos datorita pozelor fotografului Mircea Bezergheanu. Geocutia de la Copacul lui Bezergheanu. Copacul e emblematic si celebru in zona Pietrelor Mariei de langa Muntii Macin.
-
Izvorul Cozluk Muntii Macinului la 32 km. Traseul Cozluk: Greci - Pasunea Crucele - Valea Cozluk - Valea Radului - Teiul Stramb - Baia de arama - Pietrele Lacului - Varful Conaciu - Valea Plopilor - Pietrele Mariei - Greci. Indicatii prea vagi. Soarele mi-a zambit atat de pe piatra cat si de pe copac, harletul era la locul lui, frunzele erau asternute frumos, dar cutiuta a fost de negasit! Pur si simplu n-am inteles unde sa caut. Bujori in zona Cozluk. Nu mi-am propus parcurgerea intregului traseu turistic Cozluk, pe marcajul punct rosu.
-
Pestera de la Moara Dealul Consul la 32,1 km. Dealul Consul, preponderent alcatuit din roci vulcanice - porfire variat colorate - are la baza strate de calcar triasic, in care este cantonata si Pestera de la Moara.
-
Varful Cozluc Muntii Macinului la 32,2 km. Cozluc este unul dintre dealurile spectaculoase ale abruptului sudic al Muntilor Macin, prin haosul de stanci de pe culmea sa. Am vrut sa impusc doi iepuri dintr-o singura impuscatura. Planul meu a fost ca dupa parcurgerea Cheilor Chediului sa ajung cumva si pe varful Cozluc, respectiv la geoascunzis. Eroare, Sulucu e Cozlucu. Dintr-o eroare impardonabila - nostra culpa - am botezat varful Cozluc, unde am instalat o geocutie, cu numele altui varf, Suluc (care sunt, de fapt, doua, Mic si Mare).
-
Dealul Consul la 32,3 km. Pentru masivitate, vigurozitate si zveltete, pentru salbaticia reliefului isi merita renumele de munte, chiar daca are doar 333 m.
-
Cheile Chediului Muntii Macinului la 32,5 km. Chediul este un paraias, cel mai adesea sec (vara), ce curge prin marginea vestica a golfului Cazluc al Depresiunii Greci (5 km de Greci). Eu nu am fost atent. Ascunzisul a fost amenajat in august, si accesand muntesiflori. Nu. N Chei superbe cu bujori deasupra. Sunt un mare amator de chei, astfel mi-a facut placere sa pot parcurge niste chei adevarate si in muntii Macinului.
-
Crucea Inalta Orasul de Floci la 33,7 km. Construita cu prilejul trecerii domnitorului Matei Basarab prin Orasul de Floci, Crucea Inalta (3 m) a fost mutata in zilele noastre, de un primar cu initiativa, in preajma localitatii Gura Ialomitei, la marginea Padurii Chirana, dar in in plin camp agricol.
-
Orasul de Floci la 33,7 km. Cu existenta documentata din 1431 (an de domnie al lui Dan II, nepot de unchi al lui Mircea cel Batran), Orasul/Targul de Floci e mai degraba cunoscut ca loc al nasterii lui Mihai Viteazu. O piedica in calea vitezei. In drum spre/dinspre mare, trecem negresit in goana pe langa acest obiectiv. Ester. Locatia Esterului pare a fi stabilita (de arheologi) pe dealul de vizavi de Gura Dobrogei (Tasli Bair). :). N-as zice ca e pacat, e doar un motiv de a mai face o excursie in zona.
-
Cariera Greci la 35 km.
-
Balta Albina la 35,4 km.
-
Cetatea Ibida Slava Rusa la 35,5 km. In prezent, cetatea este acoperita mai mult de jumatate de satul Slava Rusa.
-
Varful Tutuiatu Muntii Macinului la 35,6 km.
-
Saua Tutuiatu Muntii Macinului la 36 km.
-
Izvor Tutuiatu Muntii Macinului la 36 km.
-
Reciful neojurasic Topalu la 36,7 km.
-
Manastirea Colilia la 38,5 km. Datand din anul 2006, manastirea a preluat, reconstruind-o in cea mai mare parte, o veche biserica evanghelica, ce a apartinut unei comunitati germane care a locuit, pana in anul 1942, in satul Colilia.
-
Macin la 38,8 km. Muntilor Macin sunt alcatuiti in special din granit, si sunt cei mai batrani din Europa - varsta aproximativa a muntilor Macin este de 250 milioane ani, fata de muntii Carpati in varsta de doar 35 mil ani. Scurtatura.. sa zicem. Ca sa gasim ascunzisul a trebuit sa scurtcircuitam oarecum traseul tuistic al crestei Pricopanului. Macin. Dupa o dupa-amiaza petrecuta la Iacobdeal a urmat o tura in Muntii Macin, mai exact Creasta Pricopanului. Un flavor de Macin. Ascunzisul este excentric localizat fata de traseul marcat al culmii Pricopanului ce trece prin apropiere, ceea ce poate, relativ, deranja.
-
Varful Sulucu Mare Muntii Macinului la 38,9 km.
-
Cismeaua din Padurea Trestenic la 39,2 km. Trestenic este unul dintre satele componente ale comunei Nalbant.
-
Saua Sulucu Muntii Macinului la 39,3 km.
-
Varful Sulucu Mic Muntii Macinului la 39,5 km.
-
Cariera Macin la 39,7 km.
-
Varful Piatra Raioasa Muntii Macinului la 39,9 km.
-
Sfinxul Dobrogei Muntii Macinului la 40,1 km. Sfinxul Dobrogei - Saua Serparu.
-
Fantana de leac la 40,2 km.
-
Varful Vraju Culmea Pricopanului la 40,2 km. Culmea Pricopanului este creasta secundara, dar impunatoare a Muntilor Macin, caracterizata prin uriase formatiuni granitice, stanci semete si panorame vaste de jur imprejur.
-
Crucea celtica Niculitel la 40,2 km. Pe potcoava de dealuri - ale Niculitelului - ce inconjoara localitatea Niculitel s-au descoperit urmele unei cetati, apreciata a fi dacica, precum si cele ale asa-numitului Troian - Val al lui Traian - un val de pamant cu caracter defensiv din epoca romana ori bizantina.
-
Monumentul de pe Dealul Cerbului Niculitel la 40,7 km. Este vorba despre un obelisc inalt de vreo 3 m, construit din piatra, dedicat eroilor din comuna Niculitel, cazuti in cele doua razboaie mondiale.
-
Cetatea de calcar de pe Dealul Edirlen la 40,9 km. Dealul Edirlen se afla la extremitatea nord-estica a Dealurilor Niculitelui, fiind declarat rezervatie naturala mixta, botanico-faunistica.
-
Cetatea Ulmetum la 41,6 km. Cetatea Ulmetum, aflata langa localitatea Pantelimon, reprezinta o asezare romana din secolul IV, continuata de una romano-bizantina ce a dainuit pana in secolul al VI-lea.
-
Manastirea Celic Dere la 42,9 km.
-
Ceasul public Braila la 43,8 km. Ceasul public - Piata Traian, Braila.
-
Biserica din Telita Frecatei la 43,9 km. Biserica satului Telita - relativ de curand, declarata monument istoric - este renumita prin arhitectura specifica bisericilor slave si prin numarul de turnuri, 6 sau 7.
-
Castelul de apa Braila la 44,2 km. Castelul de apa - Strada Gradinii Publice, Gradina Mare, Braila.
-
Dealul Alah Bair la 44,7 km.
-
Cetatea Capidava la 44,9 km.
-
Canionul de argila la 45 km.
-
Lacul Tapraichioi la 45 km.
-
Revarsarea la 46,7 km.
-
Balta Zebil la 46,9 km.
-
Fortificatia Babadag la 47 km. Situl arheologic Fortificatia romana de la Babadag.
-
Tabia Veche la 47,2 km. Panoramele satelitare realizate de Google Earth evidentiaza insa si alte amprente ale solului specifice urmelor unor cetati antice, precum cea numita Tabia Veche.
-
Pestera Pisica Neagra la 48,9 km.
-
Lacul Babadag la 49,1 km.
-
Cheile Dobrogei la 49,1 km. Rezervatie naturala complexa - geologica, botanica, avifaunistica - Cheile Dobrogei reprezinta rodul eroziunii produse, in special, de apa, intr-un mare afloriment de calcare coraligene jurasice, cu vechimea de cca 180 milioane de ani, al Podisului Casimcei. Bijuteria Dobrogei. Am facut o tura relaxanta in chei.
-
Belvedere Cheile Dobrogei la 49,2 km. Belvedere fara geocutie. Am urcat pe platoul cheilor la belvedere.
-
Cetatea Noviodunum Isaccea la 49,7 km. Cetatea antica se afla in vestul Isaccei, pe malul Dunarii, la 2 km distanta, ajungandu-se la ea pe un drum neintretinut.
-
Pestera Casian la 51,2 km. Este vorba despre o mica grota suspendata intr-o inalta faleza ce domina valea Casimcei, parte a complexului geologic Cheile Dobrogei-Gura Dobrogei.
-
Termele romane Cetatea Dinogetia la 53,6 km. Termele romane se afla la aproximativ 150 m distanta, in directia sud-est, de la cetatea antica Dinogetia.
-
Cetatea antica Dinogetia Garvan la 53,8 km. Cetatea antica de la Dinogetia este un sit arheologic complex, pluristratificat, in a carui arie au fost identificate in urma cercetarilor arheologice de teren efectuate in cursul secolului XX o asezare getică preromană, un castru roman din secolul al II-lea (bine documentat epigrafic); o citadelă romană târzie (sfârșitul secolului III - începutul secolului al VII-lea) și cetatea medio-bizantină (datând din secolele X-XII). Cetatea buruienilor si ierburilor aromatice. De pe drumul asfaltat se poate ajunge pana la poarta sitului arheologic cu masina, pe un drum de pamant, posibil inundat cu ocazia ploilor.
-
Lacul Caraburum la 54,2 km.
-
Cetatea Enisala la 54,5 km. Istoria cetatii si a asezarii din apropiere este ilustrata si de denumirile pe care aceasta le-a avut: de la Vicus Novus, care se traduce Satul Nou, la Novoe Selo, pe care turcii l-au preluat in limba lor rezultand Yeni-Sale din care a derivat denumirea actuala a satului Enisala. Cetatea soarelui. Dupa descoperirea plajei de la Vadu cu minunatul ei cadou de bun venit (ma refer la cei cativa delfini care au pufait foarte aproape de tarm si ale caror spinari am reusit sa le prind in filmulet - cine are rabdare, sunt mai spre sfarsit :) ) am vizitat Cetatea Enisala pe o caldura de foc.
-
Gura Dobrogei la 54,5 km. Situl a fost declarat rezervatie naturala de tip mixt: geologica, botanica si faunistica. Pestera cu doua intrari. Am urcat de la manastire printre stanjenei pitici si alte flori de primavara.
-
Pestera La Adam la 54,6 km. Este una dintre cele doua (cealalta fiind Gura Dobrogei sau a Liliecilor), cele mai celebre din rezervatia Gura Dobrogei din Podisul Casimcei. Pestera de langa Visterna. Pestera este un loc foarte interesant.
-
Cazemata de pe Dealul Bugeac la 54,7 km. Dealurile Bugeacului reprezinta prelungirile extrem-nordice ale Muntilor Macin, relativ departate, izolate si mult mai joase decat corpul principal al acestor munti, de care sunt legate prin Pasul Garvan (58 m). Felicitari pentru drumetie. Si pentru gasirea geocutiei. Vara nu-i ca iarna. Dupa ce am trecut Dunarea cu bacul, de la Galati la comuna IC Bratianu, unde am amenajat un geoascunzis, am oprit prima data langa ramasitele podului si cazematele germane de langa Balta Salcuta. Geocutia de la Dealurile Bugeacului. Am pornit in februarie, pe 21, intr-o duminica pe la pranz, sa facem Dealurile Bugeacului.
-
Locul fosilifer Movila Banului la 54,9 km.
-
Podul si cazematele germane de langa Balta Salcuta la 55 km. Vizavi, peste sosea, se afla picioarele unui pod neterminat, precum si ruinele catorva cazemate. Geocutia de la piciorul podului german. Desi am mai vizitat ruinele podului german, carora de altfel le-am admirat trainicia, nu stiam ca au si secrete. Dupa ce a plecat ciobanul cu turma de oi. Prima data am ajuns la capatul nordic al ramasitelor podului german. Podul ce n-a fost. Am vizitat podul ce n-a fost intr-o zi fierbinte de vara.
-
Balta Seaca Movila Miresii la 55,5 km.
-
Malul Dunarii langa IC Bratianu la 57,7 km. In drum spre muntii Macin, am traversat Dunarea cu bacul intre Galati si comuna IC Bratianu. Lipsa geocutie. Profitand de vremea frumoasa de dupa revelion, am trecut Dunarea dupa cutiutele ascunse , cele mai apropiate.
-
Locul fosilifer Tirighina Barbosi la 57,8 km.
-
Rezervatia geologica Agighiol la 58,8 km.
-
Sabangia la 59,3 km.
-
Lacul Catusa la 59,6 km.
-
Balta Zatun la 59,6 km.
-
Templul societatii meseriasilor Galati la 60,5 km. Singura sinagoga din Galati care a supravietuit vicisitudinilor timpului, cladirea dateaza din 1896, si a fost construita de Societatea Meseriasilor.
-
Lacul Nuntasi la 60,7 km.
-
Lacul Salcioara la 60,7 km.
-
Lacul Histria la 60,8 km.
-
Lacul Tibrinu la 61,9 km.
-
Lacul Sinoe la 62,2 km.
-
Gradina publica Galati la 62,2 km.
-
Histria la 63,1 km. Chr si a fost parasit de ultimii lui locuitori in a doua jumatate a secolului al VII-lea p.
