Localitatea Valea Mare (judetul Bacau) Resedinta: Colonesti.
Manastirea Lipova la 12,01 kmIn numele acestei manastiri sunt vehiculate informatii - uneori amestecate - despre trei locasuri de cult diferite, dintre care doar unul fiinteaza, prezentul geoobiectiv.

Dealul Sinislau delimiteaza spre sud teritoriul comunei Luizi-Calugara. Capela de pe acest deal, cu hramul Nasterea Sfantul Ioan Botezatorul, ca al catunului Suhard al comunei, a fost ridicata in 1932.
Drumul Crucii de la Manastirea Carmelitana Luncani la 38,32 kmLa Manastirea Carmelitana de la Luncani se arganizeaza numeroase activitati, se fac vizite, incheiate cu pelerinaje pe dealul din spatele manastirii, pe care s-a amenajat un Drum al Crucii. Drumul Crucii de la Manastirea Carmelitana - Luncani - In padurea din jurul manastirii a inceput concursul de triluri.
Podul medieval Cantalaresti Stefan cel Mare la 30,1 kmMonument de arhitectura medievala, podul de piatra din satul Cantalaresti, comuna Stefan cel Mare, a fost construit in secolul al XVII-lea, in anul 1636. Podul construit din zidarie de piatra se afla la iesirea dinspre nord a satului, pe DN15B.
Capela de pe Magura Baltatei Culmea Pietricica la 34,11 kmLa baza Culmii Pietricica, pe versantul sau nord-estic, exista mai multe sate cu puternice comunitati de ceangai catolici. Dupa un obicei local, pe culmile golase ale unor picioare ale Pietricicai, fiecare asemenea comunitate a ridicat cate o capela.
Capela Ciciola Culmea Pietricica la 37,84 kmUnul dintre varfurile importante ale Culmii Pietricica, de fapt, al doilea ca inaltime - 717 m -, este Varful Carunta, accesibil din satul Valea Mare (Faraoani). Nu foarte mult sub varf, pe versantul vestic, cel dinspre satul Valea Mare, se afla Poiana Ciciola.
Manastirea Carmelitana din Luncani la 38,34 kmCarmelitii sunt prezenti in Romania din 1992, in Bacau din 1998, cand s-a inceput constructia manastirii de la Luncani. Manastirea Carmelitana din Luncani - Am fost pe punctul de a abandona cautarea. Carmelitani - La Iisus se ajunge pe o alee prin stanga.
Manastirea Cucova la 45,4 kmEste vorba despre o manastire episcopala, ortodoxa de stil vechi. Manastirea a fost infiintata in anii 1933-1934, imediat dupa trecerea la Calendarul Gregorian, de catre credinciosii ortodocsi ramasi pe stil vechi din zona comunelor bacaoane Valea Seaca si Orbeni.
Cetatea noua a Romanului Gadinti la 38,57 kmCetatea noua a Romanului se afla pe raza comunei Gadinti, pe malul stang al raului Siret, la aproximativ 5 km de orasul Roman. A fost ridicata in 1466 pentru a face parte din cetatile de aparare a Moldovei.
Conacul Apostoleanu Izvoru Berheciului la 5,79 kmMosia Gloduri - actualul Izvoru Berheciului - a apartinut in prima parte a secolul XX familiei Apostoleanu din Focsani. Coordonate ascunzis - Coordonatele indicate sunt ale geobiectivului. Conacul de aici a fost mostenit de Alexandru Apostoleanu nepot al familiei fondatoare, Gheorghe si Smaranda Apostoleanu din Focsani.
Biserica de lemn Luncani la 37,99 kmO adevarata bijuterie arhitectonica si artistica, biserica de lemn de la Luncani a fost ctitorita, prin 1777, de un razes, Constantin Tumurug. Biserica de lemn Luncani - Cutia era un pic descoperita, dar in stare buna. Dar nu am gasit cutia - Buna, am ajuns la biserica, am cautat in scorburile a 2-3 nuci ce pareau a fi cel descris, dar nu am avut noroc.
Capela Calvar Luizi-Calugara la 33,96 kmDealul Calvar domina dinspre vest comuna Luizi-Calugara. Capela de pe acest deal, are hramul Coborarea Duhului Sfant, acelasi cu al partii centrale a satului Luizi-Calugara.
Biserica veche din Dragusani la 42,47 kmDragusani este un sat al comunei Parava cu casele grupate sau insirate de-a lungul paraului Dragusani. In capatul din amonte al satului se afla biserica Sfantul Nicolae.

Biserica de lemn - inima de stejar - din satul Valea Mare, comuna Faraoani, este una dintre cele mai vechi dintre cele ale comunitatilor catolice din zona Bacaului.
Varful Hegesca Culmea Pietricica la 34,54 kmDealul Hegesca este un mic interfluviu dintre obarsiile paraului Bahna ce curge, drenat printr-un canal de beton, prin comuna Luizi-Calugara. Este plesuv si acoperit de vegetatie pitica, stepica, datorita subsolului pietros ce iese in parte la zi.
Picturi murale Bacau la 26,43 kmIn cadrul unui proiect de regenerare urbana prin arta stradala, au fost schimbate zidurile gri a zeci de cladiri din orasul Bacau. Picturile murale au fost realizate cu vopsea purificatoare de aer, astfel incat Bacaul este azi orasul cu cele mai multe picturi purificatoare din Europa.
Manastirea Poglet la 33,78 kmPoglet este un sat al comunei Corbasca, numit in vechime Sucmezeu. Despre constructia bisericii de aici, pentru a servi schitul ctitorit de paharnicul Constantin Bals, se spune ca ar data din secolul XVIII, ante 1734.
Biserica de lemn Recea Gaiceana la 30,9 kmBiserica de lemn din catunul Recea, comuna Gaiceana este un monument istoric. Biserica a fost construita in 1864 de proprietara mosiei Gaiceana, Ecaterina Sturdza, pe locul uneia mai vechi, din 1808.
Capela Bozdos Valea Seaca Nicolae Balcescu la 35,3 kmPe Dealul Bozdos (Ungureanului) ce domina satul Valea Seaca dinspre vest se afla, ca pe toate dealurile din nord-vestul Culmii Pietricica, o capela a puternicei comunitatii catolice bacauane de sub aceasta culme.
Cineritele de la Somusca la 36,98 kmCineriele sunt tufuri vulcanice - roci formate prin sedimentarea si consolidarea cenusii vulcanice. Cele de la Somusca, com Cleja, fac parte dintr-un orizont mai larg ce ajunge pana in valea Siretului.
Varful Mosului Sarata la 33,92 kmSatul Sarata, accesibil din Bacau pe o sosea asfaltata, a fost si incearca se redevina o importanta statiune balneo-climaterica locala. Izvoarele sarate de aici au fost captate si in jurul lor s-a infiripat o ministatiune de bai aflata in proprietatea Centrului Catolic de Siritualitate Sfantul Ieremia din Iasi.
Cetatea dacica Racatau la 34,71 kmCetatea se afla pe malul stang al lacului de acumulare Racaciuni, implicit, al Siretului, in afara satului Racataul de Jos, dar pe raza administrativa a acestuia.
Trovantii de la Viisoara - Berzunti la 59,39 kmTrovantii constituie o curiozitate destul de comuna, in afara de cei de la Costesti, judetul Valcea, exista numeroase alte locatii, cu formatiuni asemanatoare. Trovantii din Viisoara se afla la nord-vest de sat, la aproximativ 700 m distanta de la drumul DC152.
Cascadele de la cariera Velnita la 66,34 km. Intre localitatile Targu Ocna si Ciresoaia, la cariera de piatra Velnita, drumetul indraznet, bine echipat, dar si cu destula experienta, va descoperi un adevarat paradis al cascadelor. Ascunzisul de la cascade - Am constatat o nepotrivire intre coordonatele ascunzisului (pe care inca nu l-am gasit) si indiciu. Traseul cascadelor - Un fotoreportaj al unui traseu in circuit pe la cascadele descrise in acest post poate fi gasit pe Munte si Flori.
Podul de piatra peste Bahlui Iasi la 64,29 km. Podul de piatra peste Bahlui, din Iasi, a fost construit la inceputul secolului al XIX-lea. Langa podul vechi, in a doua jumatate a secolului al XX-lea, a fost construit un pod nou din beton, cu trafic rutier, pietonal, si peste care circula si tramvaie.
Ochiul Huitoarei la 63,71 km. Ochiul Huitoarei este o stanca din care izvoreste un parau, si care se afla pe dealul Huitoarei, deasupra comunei Dofteana. Pe fruntea Huitoarei - Un GPS bun te conduce cu exactitate la ascunzis. Ochiul Huitoarei - Mie mi-a reusit abia la a treia incercare. Aceasta piatra care se umezeste inainte de venirea ploii, este un fel de stanca-meteorolog, barometru natural.
Varful Cosna Plaiurile Nemirei la 65,85 km. Varful Cosna este ultimul, mai rasarit (784 m), de pe cel mai zdravan - lungime și altitudini - dintre Plaiurile Nemirei: Muntele Mic - Pãltinis - Cosna. Fara priveliste, dar cu transee - De la monument am facut o mica plimbare spre varful care se afla la doar 500 m.
Stanca Faraonul Valea Supanului Comanesti la 68,98 km. Cu cca 2 km inainte de a se varsa in Trotus, paraul Supanu este putin inghesuit de versantii abrupti a Tiglelor, Mica si Mare, aceasta din urma formandu-i, pe o portiune, versantul drept. Nu am reusit sa vad faraonul, dar am vazut doua capete - Urmand sugestiile am rezolvat mai intai prima problema, gasirea ascunzisului. Faraonul, intre imagine si imaginatie - Eu am reusit sa o conving pe Marelena (sotia mea) sa vada Faraonul, si fara multa persuasiune din partea mea, ceea ce, credeti-ma, e un argument solid ca Faraonul poate fi vazut de oricine. La cateva zeci de metri deasupra albiei ies la zi strate de gresie cladite in felurite moduri, unele putand starni imaginatia, precum Faraonul.
Biserica de lemn din Luminis la 64,76 km. Vechea biserica a satului Luminis - numele din 1965 al satului Iapa, comuna Piatra Soimului, a functionat pana in 1949. A fost ridicata in 1874 din barne de brad fixate pe talpi de stejar asezate pe temelie de piatra.

Pe malul Siretului, nu departe de orasul Adjud, existã douã lacuri vecine, Balta Verde - amenajat pentru pescuit si agrement - si Lacul de Argint, a caror existenta e legata de un vechi brat al Siretului, dar si de alimentarea prin panza freatica. Balta da, cutia ba - Intr-o zi torida, am cautat racoarea luncii Siretului.
La deget Stogul de piatra la 62,36 km. In zona Stogul de piatra, pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, gasim in padure o multime de formatiuni stancoase interesante. Acces spre obiectiv - Acces de la biserica din Bolatau (fost Taragan) = 4. Prima formatiune pe care o intalnim venind dinspre biserica din Bolatau, este Stanca La deget.
La Deget Munceii Uture la 62,36 km. Locatia este descrisã deja pe site ca punct de interes. Bucuria descoperirii - Urmand indicatiile am avut bucuria sa descopar locatia. Interesantele forme antropomorfe ce pot fi decelate pe stancile din locul respectiv ne-au determinat sa-l evidentiem odata in plus.
Crucisatorul Munceii Uture la 62,18 km. Pe culmile Munceilor Uture sunt raspandite numeroase steiuri izolate, urme ale dezagregarilor din perioadele glaciare. Unele sunt mai cunoscute, indeosebi prin dimensiuni sau prin accesibilitate, precum Piatra cu Ceaun, Stogul de Piatra sau Altarul.
Rasuflatorile Calde de sub Varful Tarnita Muntii Berzunti la 60,62 km. Varful Tarnita, cu cei 892 m ai sai, este unul dintre cele mai importante de pe culmea principala a Muntilor Berzunti, cel mai important al jumatatii vestice a crestei. Rasuflatorile Calde de sub Varful Tarnita - Am abordat varful Tarnita dinspre nord, plecand de la lac. Dansand cu serpii - Constatam ca e al doilea scunzis publicat de noi, dupa cel de la Castrul Arutela din judetul Valcea, pazit de un sarpe. Ssingurul cu peste 800 m.

Infiintat in 1996 de trei maici de la M-rea Varatec, schitul se pustieste dupa 1999, chiar dupa ce i se construise o bisericuta de lemn. Din 2001 devine schit de calugari, dar cu cate un vietuitor pasager, abia din 2002 populandu-se prin venirea a 4 calugari de la Manastirea Ceahlau.
Piatra cu ceaun Stogul de piatra la 61,95 km. Pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, pe partea impadurita dinspre localitatile Bolatau si Zemes, in zona Stogul de Piatra, gasim o multime de formatiuni stancoase interesante. Ceaunul a fost cu plin - Am gasit relativ usor cutia (ba chiar una dintre nepoatele noastre - 14 ani) doar pe baza indicatiilor. Drum in stare buna - Drumul de la Bolatau prin padure este in stare buna, cu ceva urme de exploatare a lemnului. A doua formatiune, cea mai cunoscuta, este Piatra cu ceaun, denumita astfel din cauza unei adancituri din spatele stancii, care are forma unui ceaun aproape perfect.
Gurile vechilor mine de sare de la Targu Ocna la 61,83 km. La Targu Ocna, de sub dealul numit Fetele Targului (versantul vestic, dinspre paraul Valcele), se extrage sarea de prin secolul XIV (documentat). Sare versus frigider - Cum metodele de conservare au evoluat, sarea nu mai are mare cautare, decat pentru industrie sau iarna la drumuri. Surpriza din ascunzis - Dupa excursia de pe dealul Cosna, mi-a ramas doar putin timp pana la inserare. Initial, pur si simplu se sapau gropi (sarea aflandu-se si la adancimi mici).
Copyright © 2007-2025 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.