Localitatea Tazlau (judetul Neamt) Resedinta: Tazlau.
Schitul Mastacan la 8,07 km. Din 2001 devine schit de calugari, dar cu cate un vietuitor pasager, abia din 2002 populandu-se prin venirea a 4 calugari de la Manastirea Ceahlau.
Lacul Veselaru la 10,2 km. A aparut in 1940 in urma unei alunecari de teren, fiind format pe treapta superioara a acesteia.
Biserica de lemn din Piatra Soimului la 13,52 km. Impresioneaza detaliile tehnice ale constructiei (imbinarile grinzilor, imbracamintea de scanduri batute in cuie forjate) cat si stilul amenajarilor interioare (tavanul naosului si catapeteasma).
La Deget Munceii Uture la 13,72 km. Interesantele forme antropomorfe ce pot fi decelate pe stancile din locul respectiv ne-au determinat sa-l evidentiem odata in plus.
Piatra cu ceaun Stogul de piatra la 13,72 km. A doua formatiune, cea mai cunoscuta, este Piatra cu ceaun, denumita astfel din cauza unei adancituri din spatele stancii, care are forma unui ceaun aproape perfect.
La deget Stogul de piatra la 13,78 km. Prima formatiune pe care o intalnim venind dinspre biserica din Bolatau, este Stanca La deget.
Stanca Piatra Soimului la 14,14 km. Impresioneaza prin faleza din frunte, alcatuita din strate de gresie de grosimi diferite.
Crucisatorul Munceii Uture la 14,54 km. Unele sunt mai cunoscute, indeosebi prin dimensiuni sau prin accesibilitate, precum Piatra cu Ceaun, Stogul de Piatra sau Altarul.
Altarul Stogul de piatra la 14,69 km. Altarul este cea de a treia stanca interesanta din seria celor din zona Stogul de piatra.
Lacul Iapa la 17,41 km. Este consecinta unei masive alunecari de pamant pornite, in jurul anului 2010, de pe unul dintre versantii paraului Iapa, a carei limba a blocat complet curgerea paraului Iapa, afluent al Bistritei.
Schitul Lipovenilor la 20,65 km. Biserica lor de aici dateaza, ca institutie, de la mijlocul secolului XIX, cladirea a ars in 2008.
Parcul zoologic Cozla Piatra Neamt la 25,33 km. Gasim aici un micut parc zoologic, ce reuneste specii reprezentative din fauna locala, ursi, lupi, vulpi, caprioare, pasari.
Varful Grindusu Muntii Tarcaului la 25,55 km. 664 m ai sai, este cel mai inalt din Muntii Tarcaului, dar si din Muntii Trotusului, numindu-i astfel pe toți cei din care isi trage apele Trotusul.
Prevarful Ciudomir Muntii Tarcaului la 27 km. Unul dintre traseele - scurte - de acces la el trece pe langa Varful Sipotel, incalecand apoi un varf de peste 1600 m, antecamera a Ciudomirului.
Lacul Agas Muntii Tarcaului la 27,51 km. Lacul s-a format in urma unei uriase alunecari de pamant produsa de ploile abundente din anul 2004.
Trei Caldari la 28,45 km. Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud.
Stanca cu chip de om de la Serbesti la 28,83 km. Stanca Serbesti prezinta forme interesante, printre care putem aminti Chipul uriasului culcat, Mosul adormit si Fereastra din perete.
Lacul Foroja Muntii Tarcaului la 30,42 km. Cutremurul din 1977 a provocat o mare alunecare de teren pe acelasi versant al Muncelului, in zona de obarsii ale paraului Foroja.
Piatra Uriasului de la Asau la 31,13 km. Aparitia stratului la zi se petrece la capatul cozii sud-estice a Muntilor Tarcaului (Culmea Preluca Talharului).
Varful Biliboc Muntii Tarcaului Zona Ghimes la 31,3 km. Dinspre culmea celor mai inalte varfuri ale Muntilor Tarcaului, Grindusu-Ciudomiru-Bortoasa, se desprinde un puternic brat lateral ce se termina deasupra depresiunii Ghimes prin cateva picioare.
Pestera Cuviosului Chiriac Bisericani la 31,66 km. Inainte de a ajunge la sanatoriu este manastirea noua Bisericani, ce are vizavi o bisericuta cu cioata bradului din legenda cu aparitia Maicii.
Monumentul lui Emil Rebreanu Palanca la 33,04 km. Roman fiind, dar ofiter in armata Imperiului Austro-Ungar, pus in situatia de a lupta impotriva coetnicilor sai, gaseste ca singura solutie dezertarea.
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.