Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Camila de pe Munceii Uture?
-
Altarul - Stogul de piatra la 160 m. Altarul este cea de a treia stanca interesanta din seria celor din zona Stogul de piatra. La Altar am gasit geo-ofranda. Geocutia a fost gasita de nepoata noastra mai mica - 10 ani - doar pe baza indicatiilor.
-
Crucisatorul - Munceii Uture la 330 m. Unele sunt mai cunoscute, indeosebi prin dimensiuni sau prin accesibilitate, precum Piatra cu Ceaun, Stogul de Piatra sau Altarul.
-
Stanca cu brazi Stogul de piatra Judetul Bacau la 640 m. Multi au cautat-o, putini au gasit-o. E alta cutie. Cutia gasita de dv. Stanca cu brazi - Stogul de piatra. Dupa drumul din toamna la Piatra cu ceaun, am crezut ca voi realiza obiectivele din zona relativ usor. Printre sute de abriuri. Ajungerea la obiectiv necesita ceva efort, meritat insa cu prisosinta de frumusetea sa.
-
Piatra cu ceaun - Stogul de piatra la 1 km. A doua formatiune, cea mai cunoscuta, este Piatra cu ceaun, denumita astfel din cauza unei adancituri din spatele stancii, care are forma unui ceaun aproape perfect. Piatra cu ceaun - Stogul de piatra. Drumul de la Bolatau prin padure este in stare buna, cu ceva urme de exploatare a lemnului. Ceaunul a fost cu plin. Am gasit relativ usor cutia (ba chiar una dintre nepoatele noastre - 14 ani) doar pe baza indicatiilor.
-
La deget - Stogul de piatra la 1,1 km. Prima formatiune pe care o intalnim venind dinspre biserica din Bolatau, este Stanca La deget. La deget - Stogul de piatra. Acces de la biserica din Bolatau (fost Taragan) = 4.
-
La Deget - Munceii Uture la 1,2 km. Locatia este descrisă deja pe site ca punct de interes. La Deget - Munceii Uture. Urmand indicatiile am avut bucuria sa descopar locatia.
-
Piatra Crapata Munceii Uture la 7,1 km. Munceii Uture reprezinta un vanjos brat lateral din extremitatea sud-estica a Muntilor Tarcaului, desprins din Culmea Runcu Stanelor - prelungirea sudica a culmii Gosmanului. Piatra Crapata Runcu. Am urcat pe jos pana la Runcu si de acolo la obiectiv.
-
Pestera Sfantului Chiriac Tazlau la 13,4 km. Masa lui Stefan Voda si Pestera Sfantului Chiriac.
-
Varful Cracu Geamana Muntii Tarcaului la 13,5 km.
-
Lacul Asau la 15,2 km. Este un lac rezultat in urma unei stravechi alunecari masive, petrecute pe pantele sudice ale Dealului Muncelu al Prelucai Talharului - unul dintre picioarele sud-estice ale Muntilor Tarcaului. Lacul Osoi. Daca tot am ajuns aici, am cautat un unghi potrivit pentru a incadra panoramic lacul.
-
Lacul Agas Muntii Tarcaului la 15,2 km. Lacul (135 m x 50 m x 3-4 m), unul dintre putinele, cu adevarat, de baraj natural, se afla sub culmea Preluca Talharului (zona Muncel-Alunis), pe paraul Muncelu, una dintre obarsiile paraului Agas.
-
Manastirea Tazlau Tazlau la 15,2 km. Manastirea Tazlau este o manastire de calugari, ctitorie a lui Stefan cel Mare avand peste 500 de ani vechime.
-
Piatra Uriasului de la Asau la 16,5 km. Aparitia stratului la zi se petrece la capatul cozii sud-estice a Muntilor Tarcaului (Culmea Preluca Talharului). Uriasul adormit. Piatra seamana cu spinarea unui urias.
-
Lacul Foroja Muntii Tarcaului la 17,2 km. Pe fondul unei stravechi tractiuni gravitationale, pe versantul sudic al Muntelui Muncelu (Preluca Talharului - Muntii Tarcaului), pe culmea Muncelului s-a format un impresionant sant tectonic. Lacul celor trei sutiene. Venind dinspre zona Ghimesului, am ajuns prima data pana in localitatea Preluci, cautand cea mai buna modalitate de a aborda valea Foroja.
-
Lacul Tarnita Muntii Berzunti la 18,1 km. Cunoscut de cel puțin un secol (apare pe o harta editată în 1917), lacul ce poarta numele unuia dintre principalele varfuri ale Muntilor Berzunti se afla pe principala treapta de alunecare, cea care a stabilizat o masiva desprindere a unei bune parti a versantului vestic al acestui varf. Implicit, scuze catre toti cautatorii ascunzisului!. A Lacul Tarnita - Muntii Berzunti. Am gasit ascunzisul la est de lac (tău, bolătău zic localnicii).
-
Rasuflatorile Calde de sub Varful Tarnita Muntii Berzunti la 18,2 km. Varful Tarnita, cu cei 892 m ai sai, este unul dintre cele mai importante de pe culmea principala a Muntilor Berzunti, cel mai important al jumatatii vestice a crestei. Dansand cu serpii. C Rasuflatorile Calde de sub Varful Tarnita. Am abordat varful Tarnita dinspre nord, plecand de la lac.
-
Faleza raului Trotus Comanesti la 19,1 km.
-
Cascada Scaricica Comanesti la 20,4 km. Spre ea porneste un traseu turistic clasic, candva marcat cu triunghi rosu, ce suie pe valea Supanului, un afluent al Trotusului. Modalitatea mai grea de a ajunge la cascada. Exista mai multe modalitati de a ajunge la cascada. Cascada Scaricica - Comanesti. Am nimerit locatia mergand prin padure.
-
Stanca Faraonul Valea Supanului Comanesti la 20,9 km. La cateva zeci de metri deasupra albiei ies la zi strate de gresie cladite in felurite moduri, unele putand starni imaginatia, precum Faraonul. Faraonul, intre imagine si imaginatie. Eu am reusit sa o conving pe Marelena (sotia mea) sa vada Faraonul, si fara multa persuasiune din partea mea, ceea ce, credeti-ma, e un argument solid ca Faraonul poate fi vazut de oricine. Nu am reusit sa vad faraonul, dar am vazut doua capete. Urmand sugestiile am rezolvat mai intai prima problema, gasirea ascunzisului. Stanca Faraonul - Valea Supanului - Comanesti. Zona e interesanta, mai ales vara.
-
Varful Ciudomir Muntii Tarcaului la 21,8 km. Varful Ciudomir, cu cei 1649 m ai sai, este nu doar al doilea varf al Muntilor Tarcaului, dupa Grindusu (1664 m), ci si al Muntilor Trotusului, la egalitate insa cu Nemira Mare. Varful Ciudomir - Muntii Tarcaului. Bine mascata de padure, aici se afla o piramida geodezica ce marcheaza varful.
