Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Varful Vraju Culmea Pricopanului?
-
Fantana de leac la 480 m.
-
Cariera Macin la 570 m.
-
Varful Piatra Raioasa - Muntii Macinului la 670 m.
-
Varful Sulucu Mic - Muntii Macinului la 1,4 km.
-
Saua Sulucu - Muntii Macinului la 1,6 km.
-
Macin Judetul Tulcea la 1,6 km. Odinioara inalti, acum foarte erodati, muntii Macin au cel mai inalt varf, varful Tutuiatu cu 467m. Scurtatura.. sa zicem. Ca sa gasim ascunzisul a trebuit sa scurtcircuitam oarecum traseul tuistic al crestei Pricopanului. Macin. Dupa o dupa-amiaza petrecuta la Iacobdeal a urmat o tura in Muntii Macin, mai exact Creasta Pricopanului. Un flavor de Macin. Ascunzisul este excentric localizat fata de traseul marcat al culmii Pricopanului ce trece prin apropiere, ceea ce poate, relativ, deranja.
-
Varful Sulucu Mare - Muntii Macinului la 2 km.
-
Cariera Greci la 7,5 km.
-
Izvor Tutuiatu Muntii Macinului la 7,9 km.
-
Saua Tutuiatu Muntii Macinului la 7,9 km.
-
Varful Tutuiatu Muntii Macinului la 8,2 km.
-
Copacul lui Bezergheanu Muntii Macinului la 12 km. La poalele muntilor Macin, in apropiere de comuna Greci, gasim un copac singuratic, care a devenit faimos datorita pozelor fotografului Mircea Bezergheanu. Geocutia de la Copacul lui Bezergheanu. Copacul e emblematic si celebru in zona Pietrelor Mariei de langa Muntii Macin.
-
Sub Pietrele Mariei Muntii Macinului la 12,2 km. Pietrele Mariei reprezinta o spectaculosa formatiune granitica din Depresiunea Greci, martor al eroziunii de care au avut parte hercinicii Munti ai Macinului. Geocutia lipseste, dar macar am gasit umbra. Ajungand in muntii Macin, primul geoobiectiv vizitat de mine au fost Pietrele Mariei. Pietrele erau, pe Maria nu am vazut-o. Pietrele le-am gasit, ascunzisul de asemeni, vant cat cuprinde.
-
Spinarea dinozaurului Pietrele Mariei la 12,4 km. Formatiune stancoasa deosebit de spectaculoasa, Pietrele Mariei se aseamana, mai ales privite de pe creasta, cu spinarea unui dinozaur. Indicatii prea vagi. Desi am facut toate delusoarele Pietrelor Mariei si am vazut si creasta dinozaurului, indicatiile prea generale si pietrele din imagini prea multe si asemanatoare nu mi-au dezvaluit geoascunzisul.
-
Troesmis la 12,7 km. Cetatea Troesmis, una din cetatile principale ale getilor, se afla pe malul bratului Macin al Dunarii, in dreptul localitatii Turcoaia, la o distanta de 3 km de aceasta.
-
Varful Cozluc Muntii Macinului la 13 km. Cozluc este unul dintre dealurile spectaculoase ale abruptului sudic al Muntilor Macin, prin haosul de stanci de pe culmea sa. Am vrut sa impusc doi iepuri dintr-o singura impuscatura. Planul meu a fost ca dupa parcurgerea Cheilor Chediului sa ajung cumva si pe varful Cozluc, respectiv la geoascunzis. Eroare, Sulucu e Cozlucu. Dintr-o eroare impardonabila - nostra culpa - am botezat varful Cozluc, unde am instalat o geocutie, cu numele altui varf, Suluc (care sunt, de fapt, doua, Mic si Mare).
-
Cheile Chediului Muntii Macinului la 13,2 km. Chediul este un paraias, cel mai adesea sec (vara), ce curge prin marginea vestica a golfului Cazluc al Depresiunii Greci (5 km de Greci). Eu nu am fost atent. Ascunzisul a fost amenajat in august, si accesand muntesiflori. Nu. N Chei superbe cu bujori deasupra. Sunt un mare amator de chei, astfel mi-a facut placere sa pot parcurge niste chei adevarate si in muntii Macinului.
-
Stejarul din Valea Cozluk Muntii Macinului la 13,6 km. Chiar langa drum putem vedea un stejar imens, cu circumferinta de 5,5 m. Lipsa geocutie in stejar. Desi m-am invartit in jurul lui, am cotrobait in toate gaurile din stejar, nu am gasit geocutia.
-
Termele romane Cetatea Dinogetia la 14 km. Termele romane se afla la aproximativ 150 m distanta, in directia sud-est, de la cetatea antica Dinogetia.
-
Lacul Turcoaia la 14,2 km.
-
Cetatea antica Dinogetia Garvan la 14,2 km. Cetatea antica de la Dinogetia este un sit arheologic complex, pluristratificat, in a carui arie au fost identificate in urma cercetarilor arheologice de teren efectuate in cursul secolului XX o asezare getică preromană, un castru roman din secolul al II-lea (bine documentat epigrafic); o citadelă romană târzie (sfârșitul secolului III - începutul secolului al VII-lea) și cetatea medio-bizantină (datând din secolele X-XII). Cetatea buruienilor si ierburilor aromatice. De pe drumul asfaltat se poate ajunge pana la poarta sitului arheologic cu masina, pe un drum de pamant, posibil inundat cu ocazia ploilor.
-
Izvorul Cozluk Muntii Macinului la 14,2 km. Traseul Cozluk: Greci - Pasunea Crucele - Valea Cozluk - Valea Radului - Teiul Stramb - Baia de arama - Pietrele Lacului - Varful Conaciu - Valea Plopilor - Pietrele Mariei - Greci. Indicatii prea vagi. Soarele mi-a zambit atat de pe piatra cat si de pe copac, harletul era la locul lui, frunzele erau asternute frumos, dar cutiuta a fost de negasit! Pur si simplu n-am inteles unde sa caut. Bujori in zona Cozluk. Nu mi-am propus parcurgerea intregului traseu turistic Cozluk, pe marcajul punct rosu.
