Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Varful Cozluc Muntii Macinului?
-
Stejarul din Valea Cozluk - Muntii Macinului la 650 m. Traseul turistic Cozluk, marcat cu punct rosu, trece prin valea Cozluk. Lipsa geocutie in stejar. Desi m-am invartit in jurul lui, am cotrobait in toate gaurile din stejar, nu am gasit geocutia.
-
Spinarea dinozaurului - Pietrele Mariei la 1,3 km. Se compune din mai multe grupuri de stanci, orientate in directia de la sud-est spre nord-vest. Indicatii prea vagi. Desi am facut toate delusoarele Pietrelor Mariei si am vazut si creasta dinozaurului, indicatiile prea generale si pietrele din imagini prea multe si asemanatoare nu mi-au dezvaluit geoascunzisul.
-
Izvorul Cozluk - Muntii Macinului la 1,3 km. Traseul Cozluk: Greci - Pasunea Crucele - Valea Cozluk - Valea Radului - Teiul Stramb - Baia de arama - Pietrele Lacului - Varful Conaciu - Valea Plopilor - Pietrele Mariei - Greci. Indicatii prea vagi. Soarele mi-a zambit atat de pe piatra cat si de pe copac, harletul era la locul lui, frunzele erau asternute frumos, dar cutiuta a fost de negasit! Pur si simplu n-am inteles unde sa caut. Bujori in zona Cozluk. Nu mi-am propus parcurgerea intregului traseu turistic Cozluk, pe marcajul punct rosu.
-
Copacul lui Bezergheanu Muntii Macinului la 1,4 km. La poalele muntilor Macin, in apropiere de comuna Greci, gasim un copac singuratic, care a devenit faimos datorita pozelor fotografului Mircea Bezergheanu. Geocutia de la Copacul lui Bezergheanu. Copacul e emblematic si celebru in zona Pietrelor Mariei de langa Muntii Macin.
-
Sub Pietrele Mariei - Muntii Macinului la 1,4 km. Pietrele Mariei reprezinta o spectaculosa formatiune granitica din Depresiunea Greci, martor al eroziunii de care au avut parte hercinicii Munti ai Macinului. Geocutia lipseste, dar macar am gasit umbra. Ajungand in muntii Macin, primul geoobiectiv vizitat de mine au fost Pietrele Mariei. Pietrele erau, pe Maria nu am vazut-o. Pietrele le-am gasit, ascunzisul de asemeni, vant cat cuprinde.
-
Varful Tutuiatu Muntii Macinului la 4,9 km.
-
Saua Tutuiatu Muntii Macinului la 5,3 km.
-
Izvor Tutuiatu Muntii Macinului la 5,3 km.
-
Cariera Greci la 5,4 km.
-
Locul fosilifer Bujoarele la 7,8 km.
-
Troesmis la 8 km. Cetatea Troesmis, una din cetatile principale ale getilor, se afla pe malul bratului Macin al Dunarii, in dreptul localitatii Turcoaia, la o distanta de 3 km de aceasta.
-
Lacul Turcoaia la 8,4 km.
-
Lacul Iacobdeal Turcoaia la 8,7 km. Este numit de catre localnici La fantana.
-
Varful Sulucu Mare Muntii Macinului la 11 km.
-
Saua Sulucu Muntii Macinului la 11,4 km.
-
Macin la 11,5 km. Odinioara inalti, acum foarte erodati, muntii Macin au cel mai inalt varf, varful Tutuiatu cu 467m. Scurtatura.. sa zicem. Ca sa gasim ascunzisul a trebuit sa scurtcircuitam oarecum traseul tuistic al crestei Pricopanului. Macin. Dupa o dupa-amiaza petrecuta la Iacobdeal a urmat o tura in Muntii Macin, mai exact Creasta Pricopanului. Un flavor de Macin. Ascunzisul este excentric localizat fata de traseul marcat al culmii Pricopanului ce trece prin apropiere, ceea ce poate, relativ, deranja.
-
Varful Sulucu Mic Muntii Macinului la 11,6 km.
-
Varful Piatra Raioasa Muntii Macinului la 12,3 km.
-
Sfinxul Dobrogei Muntii Macinului la 12,6 km. Sfinxul Dobrogei - Saua Serparu.
-
Cariera Macin la 12,6 km.
-
Crucea celtica Niculitel la 12,9 km. Pe potcoava de dealuri - ale Niculitelului - ce inconjoara localitatea Niculitel s-au descoperit urmele unei cetati, apreciata a fi dacica, precum si cele ale asa-numitului Troian - Val al lui Traian - un val de pamant cu caracter defensiv din epoca romana ori bizantina.
-
Varful Vraju Culmea Pricopanului la 13 km. Culmea Pricopanului este creasta secundara, dar impunatoare a Muntilor Macin, caracterizata prin uriase formatiuni granitice, stanci semete si panorame vaste de jur imprejur.
-
Fantana de leac la 13,3 km.
-
Revarsarea la 14,6 km.
-
Monumentul de pe Dealul Cerbului Niculitel la 15,4 km. Este vorba despre un obelisc inalt de vreo 3 m, construit din piatra, dedicat eroilor din comuna Niculitel, cazuti in cele doua razboaie mondiale.
-
Tabia Veche la 15,8 km. Pe malul drept al Dunarii sunt cunoscute cel putin doua cetati getice: Dinogetia (Garvan) si Noviodunum (Isaccea).
-
Cetatea Traian la 17 km.
-
Lacul Horia Balabancea la 17,4 km.
-
Vechiul cimitir turcesc Iaila la 18,6 km. Pe panta vestica a pasului, sub culme, se afla un vechi cimitir turcesc, zice-se parasit, desi, de la unul dintre locuitori am aflat ca n-ar fi decat neingrijit.
-
Cetatea Noviodunum Isaccea la 19,5 km. Cetatea antica se afla in vestul Isaccei, pe malul Dunarii, la 2 km distanta, ajungandu-se la ea pe un drum neintretinut.
-
Biserica din Telita Frecatei la 21,6 km. Biserica satului Telita - relativ de curand, declarata monument istoric - este renumita prin arhitectura specifica bisericilor slave si prin numarul de turnuri, 6 sau 7.
-
Pestera de la Stanca Dealul Consul la 21,8 km. Dealul Consul are o alcatuire mai putin comuna, pe de o parte din roci vulcanice, pe de alta parte dintr-un soclu de calcare triasice, intr-o klippa de acest gen fiind cantonata si Pestera de la Stanca.
-
Varful Tuguiata Batrana Podisul Babadagului la 22,1 km. Tuguiata Batrana nu are decat 383 m, este insa mai spectaculoasa, prezentand o serie de coltani prapastiosi pe culmea sa si golul aferent, ce ofera cateva belvederi spre sud si vest. Scop atins. Atingerea acestui obiectiv, sau a celui apropiat, Vf. Batran, dar mai prezentabil. Dupa ce am pus o cutiuta noua in ascunzisul de pe varful Tuguiata, mi-am continuat drumul spre Tuguiata Batrana.
-
Dealul Asan Podisul Babadagului la 22,2 km. Podisul Babadag continua, fiziologic vorbind, culmea Muntilor Macin incepand din pasul Iaila sau Carapelit, ajungand pana pe malul Lacului Razelm.
-
Varful Tuguiata Podisul Babadagului la 22,3 km. Nu are valente peisagistice deosebite, platoul sau somital fiind o poienita inconjurata de padure. Spre, incotro vrei. Avand in vedere ca veneam de la dealul cu bujori de langa satul Atmagea, nu am mai ocolit pana la cimitirul turcesc Iaila, si am luat-o direct din Atmagea pe un drum de caruta, de-alungul padurii. Geocutia de pe Tuguiata este deteriorata. Am găsit geocutia foarte ușor, dar am constatat că aceasta este deteriorată.
-
Pestera de la Moara Dealul Consul la 22,4 km. Dealul Consul, preponderent alcatuit din roci vulcanice - porfire variat colorate - are la baza strate de calcar triasic, in care este cantonata si Pestera de la Moara.
-
Cetatea de calcar de pe Dealul Edirlen la 22,4 km. In plus, pe varf se afla si urmele unei cetati de refugiu de prin sec V-III a.
-
Cismeaua din Padurea Trestenic la 22,6 km. Pe site-ul comunei, la capitolul obiective turistice este trecută Cismeaua din Padurea Trestenic, dar fara nici o alta precizare.
-
Manastirea Celic Dere la 23,2 km.
-
Dealul Consul la 23,6 km. Pentru masivitate, vigurozitate si zveltete, pentru salbaticia reliefului isi merita renumele de munte, chiar daca are doar 333 m.
-
Dealul cu bujori Ciucurova la 24,7 km. Dealul cu bujori - Atmagea, Ciucurova. Bujori cu boboci. Am reusit destul de usor sa gasim poiana cu bujorii. Bujori fara petale. Sosind dinspre nord, am gresit intersectia, dar pana la urma am ajuns pe drumul de pamant care porneste din satul Atmagea si ne duce la geoascunzis.
-
Varful Secarul la 25,1 km.
-
Termele romane Cetatea Dinogetia la 26,4 km. Termele romane se afla la aproximativ 150 m distanta, in directia sud-est, de la cetatea antica Dinogetia.
-
Cetatea antica Dinogetia Garvan la 26,6 km. Cetatea antica de la Dinogetia este un sit arheologic complex, pluristratificat, in a carui arie au fost identificate in urma cercetarilor arheologice de teren efectuate in cursul secolului XX o asezare getică preromană, un castru roman din secolul al II-lea (bine documentat epigrafic); o citadelă romană târzie (sfârșitul secolului III - începutul secolului al VII-lea) și cetatea medio-bizantină (datând din secolele X-XII). Cetatea buruienilor si ierburilor aromatice. De pe drumul asfaltat se poate ajunge pana la poarta sitului arheologic cu masina, pe un drum de pamant, posibil inundat cu ocazia ploilor.
-
Castelul de apa Braila la 27,4 km. Castelul de apa - Strada Gradinii Publice, Gradina Mare, Braila.
-
Ceasul public Braila la 27,5 km. Ceasul public - Piata Traian, Braila.
-
Cazemata de pe Dealul Bugeac la 28,4 km. Dealurile Bugeacului reprezinta prelungirile extrem-nordice ale Muntilor Macin, relativ departate, izolate si mult mai joase decat corpul principal al acestor munti, de care sunt legate prin Pasul Garvan (58 m). Felicitari pentru drumetie. Si pentru gasirea geocutiei. Vara nu-i ca iarna. Dupa ce am trecut Dunarea cu bacul, de la Galati la comuna IC Bratianu, unde am amenajat un geoascunzis, am oprit prima data langa ramasitele podului si cazematele germane de langa Balta Salcuta. Geocutia de la Dealurile Bugeacului. Am pornit in februarie, pe 21, intr-o duminica pe la pranz, sa facem Dealurile Bugeacului.
-
Podul si cazematele germane de langa Balta Salcuta la 28,4 km. Pe DN 22E, ce pleaca din satul IC Bratianu, punctul de trecere cu bacul spre si dinspre Galati, spre interiorul Dobrogei, la 8 km de sat, dar pe teritoriul satului Garvan, se afla Balta Salcuta, amenajata si pentru pescuit de agrement. Geocutia de la piciorul podului german. Desi am mai vizitat ruinele podului german, carora de altfel le-am admirat trainicia, nu stiam ca au si secrete. Dupa ce a plecat ciobanul cu turma de oi. Prima data am ajuns la capatul nordic al ramasitelor podului german. Podul ce n-a fost. Am vizitat podul ce n-a fost intr-o zi fierbinte de vara.
-
Manastirea Cerbu la 28,7 km. Este o manastire infiintata recent, in anul 2000, bisericuta, corpurile de chilii fiind construite intre 2000-2006. Manastire langa padurea Topolog. Dupa ce am facut o plimbare in padurea Topolog, si am gasit boboci de bujori, m-am oprit la Manastirea Cerbu. Scorburi fara cutie, dar pline cu furnici. Cred ca am gasit copacul despre care se vorbeste in informatia ajutatoare, a se vedea poza atasata, dar toate scorburile erau goale.
-
Balta Albina la 30,8 km.
-
Balta Zatun la 31 km.
-
Cetatea Beroe la 32,2 km.
-
Malul Dunarii langa IC Bratianu la 33,3 km. Ajungand pe malul din judetul Tulcea, am fost impresionat de aspectul malului. Lipsa geocutie. Profitand de vremea frumoasa de dupa revelion, am trecut Dunarea dupa cutiutele ascunse , cele mai apropiate.
-
Templul societatii meseriasilor Galati la 35,5 km. Singura sinagoga din Galati care a supravietuit vicisitudinilor timpului, cladirea dateaza din 1896, si a fost construita de Societatea Meseriasilor.
-
Locul fosilifer Tirighina Barbosi la 35,5 km.
-
Lacul Catusa la 36,6 km.
-
Gradina publica Galati la 36,9 km.
-
Lacul Vanatori la 41 km.
-
Rezervatia de liliac Fantana Mare la 41,4 km.
-
Lacul Tapraichioi la 41,8 km.
-
Cetatea Ibida Slava Rusa la 41,8 km. In prezent, cetatea este acoperita mai mult de jumatate de satul Slava Rusa.
-
Lacul Brates la 42,3 km.
-
Balta Zebil la 42,6 km.
-
Fortificatia Babadag la 45,2 km. Situl arheologic Fortificatia romana de la Babadag.
-
Lacul Babadag la 46,6 km.
-
Biserica catolica din Malcoci la 46,8 km. Satul Malcoci a fost infiintat in anul 1843 de 25 de familii germane, care purtau numele stramosilor lor originari din Alsacia, Valea Rinului, Baden, precum Weideman, Klein, Kress, Frank, fiind primul sat german catolic din Dobrogea.
-
Rezervatia geologica Agighiol la 47,4 km.
-
Lacul Lozova la 48,1 km.
-
Cetatea Nufaru la 49,2 km.
-
Cetatea Cius Garliciu la 52 km.
-
Sabangia la 52 km.
-
Balta Seaca Movila Miresii la 52,2 km.
-
Cetatea Enisala la 53 km. Istoria cetatii si a asezarii din apropiere este ilustrata si de denumirile pe care aceasta le-a avut: de la Vicus Novus, care se traduce Satul Nou, la Novoe Selo, pe care turcii l-au preluat in limba lor rezultand Yeni-Sale din care a derivat denumirea actuala a satului Enisala. Cetatea soarelui. Dupa descoperirea plajei de la Vadu cu minunatul ei cadou de bun venit (ma refer la cei cativa delfini care au pufait foarte aproape de tarm si ale caror spinari am reusit sa le prind in filmulet - cine are rabdare, sunt mai spre sfarsit :) ) am vizitat Cetatea Enisala pe o caldura de foc.
-
Coltanii Mari la 53,4 km. Rezervatie geologica, botanica si faunistica, Coltanii Mari reperezinta un afloriment de sisturi verzi, cele mai vechi din Dobrogea expuse la suprafata.
-
Lacul Hazarlic la 53,4 km.
-
Cetatea Carsium la 60,1 km. Aflat pe malul Dunarii, la marginea sudica a orasului Harsova, situl arheologic cu numele Cetatea Carsium reprezinta, de fapt, ruinele unei cetati medievale ce a fost inaltata din materiale de constructie ale anticului castru roman Carsium.
-
Canaralele din Portul Harsova la 60,6 km.
-
Manastirea Colilia la 62,8 km. Datand din anul 2006, manastirea a preluat, reconstruind-o in cea mai mare parte, o veche biserica evanghelica, ce a apartinut unei comunitati germane care a locuit, pana in anul 1942, in satul Colilia.
-
Lacul Salcioara la 63,5 km.
-
Crucea Inalta Orasul de Floci la 64 km. Construita cu prilejul trecerii domnitorului Matei Basarab prin Orasul de Floci, Crucea Inalta (3 m) a fost mutata in zilele noastre, de un primar cu initiativa, in preajma localitatii Gura Ialomitei, la marginea Padurii Chirana, dar in in plin camp agricol.
-
Orasul de Floci la 64 km. Distrus in urma razboaielor ruso-turce (sec XVIII) a fost redescoperit de arheologi abia in 1991. O piedica in calea vitezei. In drum spre/dinspre mare, trecem negresit in goana pe langa acest obiectiv. Ester. Locatia Esterului pare a fi stabilita (de arheologi) pe dealul de vizavi de Gura Dobrogei (Tasli Bair). :). N-as zice ca e pacat, e doar un motiv de a mai face o excursie in zona.
-
Lacul Caraburum la 65,3 km.
-
Cetatea Argamum la 68,2 km. Ruinele cetatii Argamum se afla in apropierea localitatii lipovene Jurilovca, pe Capul Dolosman, pe malul lacului Razim, la 20 de km sud-vest de bratul Sfantu Gheorghe si la aproximativ 40 km de Histria.
-
Reciful neojurasic Topalu la 68,7 km.
-
Cetatea Ulmetum la 68,7 km. Cetatea Ulmetum, aflata langa localitatea Pantelimon, reprezinta o asezare romana din secolul IV, continuata de una romano-bizantina ce a dainuit pana in secolul al VI-lea.
-
Lacul Vlascuta la 68,7 km.
-
Dunele de nisip Hanu Conachi la 71,5 km.
-
Ruinele cetatii Halmyris la 72,8 km.
-
Pestera Pisica Neagra la 74,2 km.
-
Dealul Alah Bair la 74,5 km.
