Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Spinarea dinozaurului Pietrele Mariei?
-
Copacul lui Bezergheanu Muntii Macinului Judetul Tulcea la 480 m. La poalele muntilor Macin, in apropiere de comuna Greci, gasim un copac singuratic, care a devenit faimos datorita pozelor fotografului Mircea Bezergheanu. Geocutia de la Copacul lui Bezergheanu. Copacul e emblematic si celebru in zona Pietrelor Mariei de langa Muntii Macin.
-
Varful Cozluc - Muntii Macinului la 1,3 km. Cozluc este unul dintre dealurile spectaculoase ale abruptului sudic al Muntilor Macin, prin haosul de stanci de pe culmea sa. Am vrut sa impusc doi iepuri dintr-o singura impuscatura. Planul meu a fost ca dupa parcurgerea Cheilor Chediului sa ajung cumva si pe varful Cozluc, respectiv la geoascunzis. Eroare, Sulucu e Cozlucu. Dintr-o eroare impardonabila - nostra culpa - am botezat varful Cozluc, unde am instalat o geocutie, cu numele altui varf, Suluc (care sunt, de fapt, doua, Mic si Mare).
-
Stejarul din Valea Cozluk - Muntii Macinului la 1,7 km. Chiar langa drum putem vedea un stejar imens, cu circumferinta de 5,5 m. Lipsa geocutie in stejar. Desi m-am invartit in jurul lui, am cotrobait in toate gaurile din stejar, nu am gasit geocutia.
-
Cheile Chediului - Muntii Macinului la 1,8 km. Chediul este un paraias, cel mai adesea sec (vara), ce curge prin marginea vestica a golfului Cazluc al Depresiunii Greci (5 km de Greci). Eu nu am fost atent. Ascunzisul a fost amenajat in august, si accesand muntesiflori. Nu. N Chei superbe cu bujori deasupra. Sunt un mare amator de chei, astfel mi-a facut placere sa pot parcurge niste chei adevarate si in muntii Macinului.
-
Izvorul Cozluk - Muntii Macinului la 2,5 km. Traseul Cozluk: Greci - Pasunea Crucele - Valea Cozluk - Valea Radului - Teiul Stramb - Baia de arama - Pietrele Lacului - Varful Conaciu - Valea Plopilor - Pietrele Mariei - Greci. Indicatii prea vagi. Soarele mi-a zambit atat de pe piatra cat si de pe copac, harletul era la locul lui, frunzele erau asternute frumos, dar cutiuta a fost de negasit! Pur si simplu n-am inteles unde sa caut. Bujori in zona Cozluk. Nu mi-am propus parcurgerea intregului traseu turistic Cozluk, pe marcajul punct rosu.
-
Varful Tutuiatu Muntii Macinului la 4,7 km.
-
Cariera Greci la 4,9 km.
-
Saua Tutuiatu Muntii Macinului la 5,2 km.
-
Izvor Tutuiatu Muntii Macinului la 5,2 km.
-
Troesmis la 6,7 km. Cetatea Troesmis, una din cetatile principale ale getilor, se afla pe malul bratului Macin al Dunarii, in dreptul localitatii Turcoaia, la o distanta de 3 km de aceasta.
-
Locul fosilifer Bujoarele la 7 km.
-
Lacul Turcoaia la 7,2 km.
-
Lacul Iacobdeal Turcoaia la 7,7 km. Este numit de catre localnici La fantana.
-
Varful Sulucu Mare Muntii Macinului la 10,5 km.
-
Macin la 10,9 km. Muntilor Macin sunt alcatuiti in special din granit, si sunt cei mai batrani din Europa - varsta aproximativa a muntilor Macin este de 250 milioane ani, fata de muntii Carpati in varsta de doar 35 mil ani. Scurtatura.. sa zicem. Ca sa gasim ascunzisul a trebuit sa scurtcircuitam oarecum traseul tuistic al crestei Pricopanului. Macin. Dupa o dupa-amiaza petrecuta la Iacobdeal a urmat o tura in Muntii Macin, mai exact Creasta Pricopanului. Un flavor de Macin. Ascunzisul este excentric localizat fata de traseul marcat al culmii Pricopanului ce trece prin apropiere, ceea ce poate, relativ, deranja.
-
Saua Sulucu Muntii Macinului la 10,9 km.
-
Varful Sulucu Mic Muntii Macinului la 11,1 km.
-
Varful Piatra Raioasa Muntii Macinului la 11,8 km.
-
Cariera Macin la 12 km.
-
Sfinxul Dobrogei Muntii Macinului la 12,1 km. Sfinxul Dobrogei - Saua Serparu.
-
Varful Vraju Culmea Pricopanului la 12,4 km. Culmea Pricopanului este creasta secundara, dar impunatoare a Muntilor Macin, caracterizata prin uriase formatiuni granitice, stanci semete si panorame vaste de jur imprejur.
-
Fantana de leac la 12,7 km.
-
Crucea celtica Niculitel la 14,2 km. Pe potcoava de dealuri - ale Niculitelului - ce inconjoara localitatea Niculitel s-au descoperit urmele unei cetati, apreciata a fi dacica, precum si cele ale asa-numitului Troian - Val al lui Traian - un val de pamant cu caracter defensiv din epoca romana ori bizantina.
-
Revarsarea la 15,5 km.
-
Cetatea Traian la 16,7 km.
-
Monumentul de pe Dealul Cerbului Niculitel la 16,7 km. Este vorba despre un obelisc inalt de vreo 3 m, construit din piatra, dedicat eroilor din comuna Niculitel, cazuti in cele doua razboaie mondiale.
-
Tabia Veche la 16,8 km. Pe malul drept al Dunarii sunt cunoscute cel putin doua cetati getice: Dinogetia (Garvan) si Noviodunum (Isaccea).
-
Lacul Horia Balabancea la 18 km.
-
Vechiul cimitir turcesc Iaila la 18,9 km. Pe panta vestica a pasului, sub culme, se afla un vechi cimitir turcesc, zice-se parasit, desi, de la unul dintre locuitori am aflat ca n-ar fi decat neingrijit.
-
Cetatea Noviodunum Isaccea la 20,7 km. Cetatea antica se afla in vestul Isaccei, pe malul Dunarii, la 2 km distanta, ajungandu-se la ea pe un drum neintretinut.
-
Varful Tuguiata Batrana Podisul Babadagului la 22,3 km. Tuguiata Batrana nu are decat 383 m, este insa mai spectaculoasa, prezentand o serie de coltani prapastiosi pe culmea sa si golul aferent, ce ofera cateva belvederi spre sud si vest. Scop atins. Atingerea acestui obiectiv, sau a celui apropiat, Vf. Batran, dar mai prezentabil. Dupa ce am pus o cutiuta noua in ascunzisul de pe varful Tuguiata, mi-am continuat drumul spre Tuguiata Batrana.
-
Dealul Asan Podisul Babadagului la 22,3 km. Podisul Babadag continua, fiziologic vorbind, culmea Muntilor Macin incepand din pasul Iaila sau Carapelit, ajungand pana pe malul Lacului Razelm.
-
Varful Tuguiata Podisul Babadagului la 22,5 km. Varful Tuguiata este cel mai inalt varf al Podisului Babadagului, avand 402 m. Spre, incotro vrei. Avand in vedere ca veneam de la dealul cu bujori de langa satul Atmagea, nu am mai ocolit pana la cimitirul turcesc Iaila, si am luat-o direct din Atmagea pe un drum de caruta, de-alungul padurii. Geocutia de pe Tuguiata este deteriorata. Am găsit geocutia foarte ușor, dar am constatat că aceasta este deteriorată.
-
Pestera de la Stanca Dealul Consul la 22,6 km. Dealul Consul are o alcatuire mai putin comuna, pe de o parte din roci vulcanice, pe de alta parte dintr-un soclu de calcare triasice, intr-o klippa de acest gen fiind cantonata si Pestera de la Stanca.
-
Biserica din Telita Frecatei la 22,8 km. Biserica satului Telita - relativ de curand, declarata monument istoric - este renumita prin arhitectura specifica bisericilor slave si prin numarul de turnuri, 6 sau 7.
-
Pestera de la Moara Dealul Consul la 23,2 km. Dealul Consul, preponderent alcatuit din roci vulcanice - porfire variat colorate - are la baza strate de calcar triasic, in care este cantonata si Pestera de la Moara.
-
Cetatea de calcar de pe Dealul Edirlen la 23,6 km. In plus, pe varf se afla si urmele unei cetati de refugiu de prin sec V-III a.
-
Cismeaua din Padurea Trestenic la 23,7 km. Trestenic este unul dintre satele componente ale comunei Nalbant.
-
Dealul Consul la 24,3 km. Este o aparitie insolită in peisajul "muntos" al Dobrogei de Nord prin izolarea sa de dealurile Babadagului din imprejurimi si de care tine structural.
-
Manastirea Celic Dere la 24,4 km.
-
Dealul cu bujori Ciucurova la 25,2 km. Dealul cu bujori - Atmagea, Ciucurova. Bujori cu boboci. Am reusit destul de usor sa gasim poiana cu bujorii. Bujori fara petale. Sosind dinspre nord, am gresit intersectia, dar pana la urma am ajuns pe drumul de pamant care porneste din satul Atmagea si ne duce la geoascunzis.
-
Varful Secarul la 25,4 km.
-
Termele romane Cetatea Dinogetia la 26,1 km. Termele romane se afla la aproximativ 150 m distanta, in directia sud-est, de la cetatea antica Dinogetia.
-
Cetatea antica Dinogetia Garvan la 26,3 km. Cetatea antica de la Dinogetia este un sit arheologic complex, pluristratificat, in a carui arie au fost identificate in urma cercetarilor arheologice de teren efectuate in cursul secolului XX o asezare getică preromană, un castru roman din secolul al II-lea (bine documentat epigrafic); o citadelă romană târzie (sfârșitul secolului III - începutul secolului al VII-lea) și cetatea medio-bizantină (datând din secolele X-XII). Cetatea buruienilor si ierburilor aromatice. De pe drumul asfaltat se poate ajunge pana la poarta sitului arheologic cu masina, pe un drum de pamant, posibil inundat cu ocazia ploilor.
-
Castelul de apa Braila la 26,4 km. Castelul de apa - Strada Gradinii Publice, Gradina Mare, Braila.
-
Ceasul public Braila la 26,4 km. Ceasul public - Piata Traian, Braila.
-
Cazemata de pe Dealul Bugeac la 28 km. Dealurile Bugeacului reprezinta prelungirile extrem-nordice ale Muntilor Macin, relativ departate, izolate si mult mai joase decat corpul principal al acestor munti, de care sunt legate prin Pasul Garvan (58 m). Felicitari pentru drumetie. Si pentru gasirea geocutiei. Vara nu-i ca iarna. Dupa ce am trecut Dunarea cu bacul, de la Galati la comuna IC Bratianu, unde am amenajat un geoascunzis, am oprit prima data langa ramasitele podului si cazematele germane de langa Balta Salcuta. Geocutia de la Dealurile Bugeacului. Am pornit in februarie, pe 21, intr-o duminica pe la pranz, sa facem Dealurile Bugeacului.
-
Podul si cazematele germane de langa Balta Salcuta la 28,1 km. Vizavi, peste sosea, se afla picioarele unui pod neterminat, precum si ruinele catorva cazemate. Geocutia de la piciorul podului german. Desi am mai vizitat ruinele podului german, carora de altfel le-am admirat trainicia, nu stiam ca au si secrete. Dupa ce a plecat ciobanul cu turma de oi. Prima data am ajuns la capatul nordic al ramasitelor podului german. Podul ce n-a fost. Am vizitat podul ce n-a fost intr-o zi fierbinte de vara.
-
Manastirea Cerbu la 29 km. Atrag atentia 9 troite dispuse in zig-zag pe panta unui deal din incinta, traseul lor inchipuind Drumul Crucii si conducand la un paraclis central. Manastire langa padurea Topolog. Dupa ce am facut o plimbare in padurea Topolog, si am gasit boboci de bujori, m-am oprit la Manastirea Cerbu. Scorburi fara cutie, dar pline cu furnici. Cred ca am gasit copacul despre care se vorbeste in informatia ajutatoare, a se vedea poza atasata, dar toate scorburile erau goale.
-
Balta Albina la 29,5 km.
-
Balta Zatun la 30,9 km.
-
Cetatea Beroe la 31,5 km.
-
Malul Dunarii langa IC Bratianu la 32,8 km. In drum spre muntii Macin, am traversat Dunarea cu bacul intre Galati si comuna IC Bratianu. Lipsa geocutie. Profitand de vremea frumoasa de dupa revelion, am trecut Dunarea dupa cutiutele ascunse , cele mai apropiate.
-
Locul fosilifer Tirighina Barbosi la 34,9 km.
-
Templul societatii meseriasilor Galati la 35 km. Singura sinagoga din Galati care a supravietuit vicisitudinilor timpului, cladirea dateaza din 1896, si a fost construita de Societatea Meseriasilor.
-
Lacul Catusa la 36 km.
-
Gradina publica Galati la 36,5 km.
-
Lacul Vanatori la 40,6 km.
-
Rezervatia de liliac Fantana Mare la 41,7 km.
-
Lacul Brates la 42 km.
-
Cetatea Ibida Slava Rusa la 42,3 km. In prezent, cetatea este acoperita mai mult de jumatate de satul Slava Rusa.
-
Lacul Tapraichioi la 42,6 km.
-
Balta Zebil la 43,5 km.
-
Fortificatia Babadag la 46 km. Situl arheologic Fortificatia romana de la Babadag.
-
Lacul Lozova la 47,4 km.
-
Lacul Babadag la 47,5 km.
-
Biserica catolica din Malcoci la 48,1 km. Malcoci este o localitate din judetul Tulcea.
-
Rezervatia geologica Agighiol la 48,5 km.
-
Cetatea Nufaru la 50,5 km.
-
Balta Seaca Movila Miresii la 51 km.
-
Cetatea Cius Garliciu la 51,3 km.
-
Lacul Hazarlic la 52,8 km.
-
Sabangia la 53 km.
-
Coltanii Mari la 53,3 km. Varsta caledonica, cca 600 milioane de ani.
-
Cetatea Enisala la 53,9 km. Ruinele fortaretei medievale Yeni-Sale (Enisala, Heraclee sau Heraclia) se afla la 2 km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros care domina zona lacurilor Razim si Babadag. Cetatea soarelui. Dupa descoperirea plajei de la Vadu cu minunatul ei cadou de bun venit (ma refer la cei cativa delfini care au pufait foarte aproape de tarm si ale caror spinari am reusit sa le prind in filmulet - cine are rabdare, sunt mai spre sfarsit :) ) am vizitat Cetatea Enisala pe o caldura de foc.
-
Cetatea Carsium la 59,3 km. Aflat pe malul Dunarii, la marginea sudica a orasului Harsova, situl arheologic cu numele Cetatea Carsium reprezinta, de fapt, ruinele unei cetati medievale ce a fost inaltata din materiale de constructie ale anticului castru roman Carsium.
-
Canaralele din Portul Harsova la 59,8 km.
-
Manastirea Colilia la 62,7 km. Datand din anul 2006, manastirea a preluat, reconstruind-o in cea mai mare parte, o veche biserica evanghelica, ce a apartinut unei comunitati germane care a locuit, pana in anul 1942, in satul Colilia.
-
Crucea Inalta Orasul de Floci la 63,1 km. Crucea Inalta din Gura Ialomitei a fost asezata de Matei Basarab, si dateaza din anul 1639.
-
Orasul de Floci la 63,1 km. Distrus in urma razboaielor ruso-turce (sec XVIII) a fost redescoperit de arheologi abia in 1991. O piedica in calea vitezei. In drum spre/dinspre mare, trecem negresit in goana pe langa acest obiectiv. Ester. Locatia Esterului pare a fi stabilita (de arheologi) pe dealul de vizavi de Gura Dobrogei (Tasli Bair). :). N-as zice ca e pacat, e doar un motiv de a mai face o excursie in zona.
-
Lacul Salcioara la 64,3 km.
-
Lacul Caraburum la 65,8 km.
-
Reciful neojurasic Topalu la 68,1 km.
-
Cetatea Ulmetum la 68,5 km. Cetatea Ulmetum, aflata langa localitatea Pantelimon, reprezinta o asezare romana din secolul IV, continuata de una romano-bizantina ce a dainuit pana in secolul al VI-lea.
-
Lacul Vlascuta la 68,8 km.
-
Cetatea Argamum la 68,9 km. Ruinele cetatii Argamum se afla in apropierea localitatii lipovene Jurilovca, pe Capul Dolosman, pe malul lacului Razim, la 20 de km sud-vest de bratul Sfantu Gheorghe si la aproximativ 40 km de Histria.
-
Dunele de nisip Hanu Conachi la 70,7 km.
-
Lacul Balta Alba Balta Alba la 73,9 km. Lacul este declarat rezervatie naturala in vederea protejarii speciilor de pasari, sedentare si migratoare, ce aleg sa cuibareasca sau doar sa se hraneasca aici.
-
Ruinele cetatii Halmyris la 73,9 km.
-
Pestera Pisica Neagra la 74,1 km.
-
Dealul Alah Bair la 74,2 km.
-
Canionul de argila la 74,3 km.
-
Cheile Dobrogei la 74,5 km. Rezervatie naturala complexa - geologica, botanica, avifaunistica - Cheile Dobrogei reprezinta rodul eroziunii produse, in special, de apa, intr-un mare afloriment de calcare coraligene jurasice, cu vechimea de cca 180 milioane de ani, al Podisului Casimcei. Bijuteria Dobrogei. Am facut o tura relaxanta in chei.
-
Belvedere Cheile Dobrogei la 74,6 km. Belvedere fara geocutie. Am urcat pe platoul cheilor la belvedere.
-
Cetatea Capidava la 75,9 km.
Spinarea dinozaurului Pietrele Mariei in limba maghiara - magyarul: A sárkány háta Mária kövei
