Pixel
Navigheaza pe teren in timp real, te ajutam sa gasesti obiectivul turistic!
Groapa cu pini - Coza - Tulnici - Ghid turistic atractii turistice - Autentificare/Inregistrare
 

Pixel

Groapa cu pini - Coza - Tulnici, atractii turistice

Groapa cu pini este o arie protejata, care se afla in satul Coza, comuna Tulnici, si este inclusa in Parcul Natural Putna - Vrancea...

Harti, descrieri si comentarii detailate, poze, posibilitate de cautare, navigare pe teren in timp real - dupa autentificare.

***

Ai ajuns deja in acest loc, si ai reusit sa surprinzi ipostaze deosebite ale acestui geoobiectiv? Incarca pozele tale in albumul foto Groapa cu pini Coza Tulnici! In prezent avem in total 12123 poze pe site.

***
Geotrekking, sau geodrumetie pe romaneste, este un ghid turistic, respectiv o activitate pentru timpul liber in care se pune accentul pe drumetii si excursii. Utilizatorii cauta atractii turistice, valori naturale sau obiective cultural-istorice, mai mult sau mai putin cunoscute, care merita a fi vizitate.

>>> Vizitati Groapa cu pini - Coza - Tulnici si celelalte obiective turistice prezentate. Multe dintre ele sunt locuri inedite, mai putin cunoscute. Va invitam sa le descoperiti!

Cea mai apropiata localitate este Coza, se afla la 4,78 km distanta.
Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Groapa cu pini Coza - Tulnici?
- Balconul de pe Piatra Ursului Muntii Vrancei la 3,3 km.
- Cascada Pastaia Muntii Vrancei la 3,6 km.
- Stanca Gurguiata Muntii Vrancei la 4,6 km. .. privirii dintr-o zona relativ circulata - perimetrul Cheilor Tisitei -, este Coza. Unul dintre contraforturile sale, nordic, are si el o imagine penetranta pentru drumetii care strabat Cheile Tisitei, in partea lor amonte; este numit Gurguiata.
- Saua Geamana Muntii Vrancei la 4,6 km.
- Cascada Putnei la 5 km. Cascada Putnei (Saritoarea Putnei) a fost declarata Monument al Naturii in anul 1973, cand au fost realizate primele amenajari pentru vizitare. Prima cutie geotrekking gasita de noi. Am gasit cutia ieri impreuna cu fiul meu, Rares.
- Izvorul La Uluce Muntii Vrancei la 5 km.
- Parcul natural rezervatia Cheile Tisitiei la 5,5 km. Rezervatia Cheile Tisitei are o suprafata de 307 hectare si consta intr-un sector de chei, strabatut in trecut de o cale ferata, din care au ramas poduri, tunele si terasamente. Cea mai de succes cutie. Cred ca e cea mai de succes cutie din cate am vazut. Cheile Tisitei - fotoreportaj. D Am reasezat cutia. M-am intors si am reasezat geocutia intr-un loc mai bun, si am curatat-o de tot ce inseamna mancare sau alte lucruri nepotrivite.
- Arcada Cheile Tisitei la 5,6 km. Cele doua arcade precum si tunelul ce strapunge interfluviul dintre cele doua Tisite sunt ultimele ramasite ale caii ferate cu ecartament ingust construite de societatea forestiera Tisita pe ambele brate ale raului cu acelasi nume.
- Tunelul Mare din Cheile Tisitei la 5,6 km. Tunelul Mare este punctul terminus al segmentului cel mai frecventat din traseul turistic amenajat, ce porneste din localitatea Lepsa. Versantul in cauza. E vorba de versantul opus intrarii in tunel, adica cel aflat in spatele stalpului cu marcaj din a 2-a imagine. Care versant?. Am baleiat destul de constiincios bazele celor doi versanti ai Tisitei, cautand printre bolovanii care paraeau cat de cat mai . Aprecierea ascunzisului. A
- Cascada Vacaria Muntii Vrancei la 6,1 km.
- Saua Cristianul Muntii Vrancei la 6,3 km.
- Cheile Tisitei la 6,4 km. Cheile Tisitei este o rezervatie de tip mixt (hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic si de peisaj). Transformare POI. Indiferent de modul in care se anunta un nou ascunzis (prin completare formularului, printr-un comentariu, sau prin email), datele ajung la moderator, deci la mine :-) urmand sa creez pagina unui ascunzis nou, sau sa transform un POI intr-un ascunzis traditional, dupa caz. Ti-am urmat sfatul. Ti-am urmat sfatul si am ascus o cutie in Cheile Tisitei. Raspuns. POI este abrevierea de la Point of Interest, adica Punct de Interes.
- Cascada din Horn Muntii Vrancei la 6,5 km.
- Varful Tisaru Mare Muntii Vrancei la 7,1 km. 265 m, formeaza o parte din spectaculosul versant stang al Cheilor Tisitei.
- Piatra Rosie Muntisoarele Vrancei la 7,9 km. Piatra Rosie este numit versantul stancos etalat spre nord-vest al varfului omonim situat, relativ, in extremitatea vestica a Muntisoarelor Muntilor Vrancei, fiind, poate, cel mai spectaculos dintre acesti muntisori.
- Saua Golici Muntii Vrancei la 8 km.
- Casa Babei Vrancioaia Barsesti la 8,5 km. Conform legendei care circula in tinut, numele ar veni de la Tudora Vrancioaia, batrana care ar fi gazduit, ospatat si incurajat in casa ei pe domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare.
- Saua Fantanita Muntii Vrancei la 9,5 km.
- Padurea Verdele Cheile Narujei 2 la 10,1 km.
- Varful Bulboace Muntii Vrancei la 10,3 km.
- Lacul Negru Muntii Vrancei la 11,2 km.
- Saua Tisitei Muntii Vrancei la 12,3 km.
- Mausoleul si Muzeul Soveja la 12,5 km. In satul Dragosloveni al comunei Soveja se ridică sobru si masiv in infatisare, covarsitor prin numarul destinelor care s-au implinit aici intr-o odihna vesnica, Mausoleul Soveja, marturia cumplitelor lupte de pe cuprinsul Vaii Susitei.
- Paraul Bozu la 13,6 km.
- Cascada Misina Muntii Vrancei la 14,8 km.
- Piatra Hagiului la 16,2 km. Este vorba despre o faleza impresionanta din gresie aflata in capatul amonte, pe paraul Vazuti, al satului Vizantea Manastireasca.
- Varful Lepsa Muntii Vrancei la 17,9 km. Culmea Musat-Lepsa-Stanisoara-Clabuc-Zboina Neagra reprezinta una dintre unitatile structurale majore ale Muntilor Vrancei, continuand spre nord, culmeaprincipala a acestora, Musat-Lacauti-Goru. A doua vizita. A doua vizita pentru noi la Vf. Varful Lepsa e... sub el!. R
- Sub Varful Lepsa la 18,1 km. Sub numele de Culmea Lepsa descriem segmentul cuprins intre Pasul Musat si Pasul Stanisoara. GeoStana de sub Vf.Lepsa. Desi am trecut de vreo trei ori cu bicicleta pe drumul ce trece pe sub varf, deabia iarna acesta am reusit, in sfarsit, sa caut geocutia. Varful lepsa e sub el - bis. R
- Padurea Lepsa-Zboina Muntii Vrancei la 18,2 km.
- Varful Goru Muntii Vrancei la 18,3 km. Varful Goru, cu cei 1785 m ai sai, este cel mai inalt pisc al Muntilor Vrancei, fiind secondat de mai cunoscutul Varful Lacauti (1776 m).
- Poiana Butuci Muntii Vrancei la 18,8 km. Ea se afla cam la jumatatea distantei dintre capetele acestei culmi reprezentate de varfurile Musat și Lacauti.
- Pasul Musat la 19 km. 157 m - este situat pe culmea Musat-Lepsa, la baza primului varf.
- Varful Lacauti la 19,8 km. Geocutia de la statia meteo gasita. Am ajuns aici prin Comandău, în cadrul unei drumeții organizate de Munte și flori -Onești. Cutie cu geokrety. Varful Lacauti a fost unul din cele doua obiective principale (al doilea Vf.
- Poiana cu belvedere de sub Inzapezitul Mare la 20,6 km. Inzapezitul Mare (1.
- La Ziduri la 21 km. Pe harta site-ului Muntii Nostri, zub Varful Zarna, apare un punct consemnat cu denumirea La Ziduri.
- Rezervatia geologica Reghiu-Scruntaru la 21,4 km. Circa 30 km est de Focsani.
- Poarta Dracilor Valea Milcovului la 22 km. Poarta Dracilor face parte din Rezervatia geologica Reghiu-Scruntaru, aflandu-se la limita sudica a acesteia.
- Varful Oituz-Izvor la 22,2 km. Varful Oituz-Izvor se afla in apropierea, si la nord de drumul national 2D care leaga Targu Secuiesc de Focsani. Canina. Confirm prezenta stanelor si a cainilor aferenti in zona, din cauza carora nu m-am putut apropia de ascunzis.
- Varful Zarna Muntii Vrancei la 22,3 km. Din ceea ce, indeobste, este cunoscuta ca fiind culmea principala a muntilor Vrancei - Lacauti - Musat -, se despribnde un puternic si (cel mai) lung picior, ce ajunge pana in Depresiunea Targu Secuiesc: Zarna.
- Pasul Sanc Muntii Bretcului la 22,5 km. 000 m - se afla pe culmea principala a Carpatilor Orientali, pe cumpana de ape dintre zona de izvoare ale Oituzului si ale paraului Ojdula. Curatenie si recuperare. Cu ocazia unui traseu in zona, am verificat ascunzisul, cutia pusa de noi cu ceva ani in urma aratand jalmic (aflaseram, de altfel, de la Peter de starea cutiei). Cutiuta distrusa cu continut umed. Dupa ce am pierdut timpul cu restul geoobiectivelor din zona, am ajuns aici dupa inserare. Inzapeziti pe Inzapezitul Mic. Am gasit cutia intr-o dimineata cetoasa de ianuarie.
- Fag sub varful Oituz-Izvor la 22,5 km. De la varful Oituz-Izvor la o distanta de aproximativ 700 m spre sud-vest, la doar 200 metri departare de drumul national care leaga orasul Targu Secuiesc de Focsani, gasim un fag remarcabil. Fag pazit strasnic de caini. Cum traseul nostru cu plecare din Pasul Ojdula era publicat pe site (muntesiflori.
- Focul Viu Andreiasu de Jos la 22,6 km. Focurile Vii reprezinta unele dintre cele mai spectaculoase fenomene naturale, nu foarte multe in tara noastra, cele despre care stim noi fiind concentrate in Subcarpatii Vrancei.
- Mausoleul de la Marasti la 22,8 km. Mausoleul se afla in capatul nordic al satului Marasti (comuna Racoasa), accesibil pe un drum comunal asfaltat ce pleaca din soseaua judeteana (asfaltata) ce leaga Tișita (de pe DN 2 - Bucuresti-Suceava) de Panciu si Soveja.
- Cazemata de pe Plaiul Magurii Casinului la 23,6 km. Magura Casinului a fost scena unor aprige si importante batalii în Primul Razboi Mondial. Lipsa creion. Rog pe primul geotrekkist care ajunge la acest ascunziș, să completeze geocutia cu un creionaș, nu mai lung de 8 cm.
- Cascada Bucias la 23,9 km. Rezervatia naturala Bucias este o rezervatie peisagistica cu chei si cascade, avand suprafata de 471 ha. Cascada Bucias. Frumoasa cascada, frumos si punctul de belvedere. Precizari suplimentare. Gasirea acestei geocutii este mai dificila fara un gps, fiind nevoie si de informatia altitudine. Cascada Bucias. De la Onesti se merge pe drum asfaltat catre Casin - Manastirea Casin - Scutaru.
- Dealul Pilisca Ojdula la 24,4 km. Dealul Pilisca se afla la est de Ojdula, langa drumul national 2D care leaga Targu Secuiesc si Focsani.
- Pestera Kolik Ojdula la 24,6 km. , 1965) si apoi in Cadastrul Pesterilor din Romania (Cristian Goran, 1982), unde se specifica drept roca de cantonament, aglomeratele vulcanice - aspect fals - si fara alte caracteristici de localizare sau morfometrice.
- Caldarile Zabalei Zarna Mica la 25,3 km.
- Varful Magura Casinului la 25,3 km. Magura Casinului, avand 1.
- Lacul Tutovanului Dealul Motocu Mare la 25,4 km. Cunoscut de localnici sub numele de Lacul Tutovanului, sau Motoc in textele putinelor ghiduri turistice care descriu zona, lacul s-a format pe cea mai larga dintre treptele unei uriase si stravechi alunecari de pe versantul nordic al Dealului Motocu Mare.
- Cascada Fata Moarta la 25,9 km.
- Magura Odobesti la 26,1 km. Magura Odobesti este o structura geografica bine singularizata, aflata la periferia estica a Subcarpatilor Vrancei.
- Varful Observatorul lui Averescu la 27 km. Vorbim despre un mic varf al Subcarpatilor Vrancei (Platforma Zabrauti) de 699 m, unde, in timpul bataliilor purtate in zona in timpul Primului Razboi Mondial (1917), isi avea instalat un punct de observare a frontului, maresalul Alexandru Averescu.
- Manastirea Tarnita Magura Odobesti la 27,1 km. Pe Magura Odobesti se afla nu mai putin de 4 asezaminte monahale, printre care Manastirea Tarnita, la cea mai mare altitudine.
- Monumentul imparatesei Sisi la 27,4 km. In prima serpentina a drumului national ce coboara de pe Dl.
- Baile Martanus la 27,7 km. Reabilitare jurnal la Baile Martanus. Am gasit ascunzisul si cutia in el, dar a durat ceva extragerea ei din mica scorbura, careia i s-a ingustat "gatul" (reactia scoartei molidului de a-si vindeca rana produsa de ruperea crengii care a generat gaura). Un lac de un verde intens. Ajungand la fata locului, am cautat intai geocutia, apoi am vizitat baile.
- Cetatea Rakoczi Pasul Oituz la 27,7 km. Cetatea Rákóczy este o fortificatie in stare de ruina, monument istoric de importanta nationala, aflata in apropierea Pasului Oituz, intrarea dinspre Moldova. Geocutie noua intr-un ascunzis nou. Trecand prin zona, si stiind ca geocutia este deteriorata, am oprit sa verificam cutia. Pasul Oituz. Am gasit cutia cu capacul fisurat si apa in ea. Cetatea Rakoczi de la Oituz/Bretcu. Zidul in care s-a amenajat ascunzișul l-am găsit dărâmat parțial.
- Piatra Soldatului Valea Oituzului la 27,9 km. Pe o serie de harti, de exemplu Muntii Nemira - Dimap, apare localizata pe malul stang al Oituzului, putin in amonte de confluenta cu paraul Caraslau, o formatiune stancoasa cu denumirea in maghiara, Honvéd-kő.
- Fosta Manastire Mera la 27,9 km. Mera este singura manastire ctitorita de familia domnitoare a Cantemirestilor, fiind construita de Antioh Cantemir, fratele mai cunoscutului Dimitrie Cantemir, si menita a deveni necropola domneasca a familiei.
- Cascada Mata Mare la 28,6 km.
- Cascada Lesuntu Mare la 28,6 km.
- Varful Piatra Runcului Zona Oituz Muntii Vrancei la 28,6 km.
- Cascada Tulghes la 28,7 km. Paraul Tulghes este un afluent relativ important - de stanga - din bazinul superior al Oituzului, avand gura cu cca 1 km in aval de satul Oituz, Bretcu, judetul Covasna.
- Piatra Ucigasul la 28,9 km. Piatra Ucigasul - Gyilkos, in maghiara - apare doar pe unele harti, nefiind cunoscuta in zona de prea multa lume, desi la baza dealului pe care se afla este un (alt geo)obiectiv turistic mai cunoscut, Cascada Caraslau. Cutie roasa de soareci. Gasirea cutiei nu a reprezentat o dificultate, caci cunosteam locatia.
- Cascada Caraslau la 29 km. Cascaduta, in doua trepte, avand in total vreo 5 m, reprezinta modul aparte in care paraul Caraslau se varsa in raul Oituz. Cautand fragi, pe care nu aveam cum sa-i gasesc. Eram in drum spre casa.
- Biserica fortificata Ghelinta la 29,1 km. Initial, romanic tarziu, stilul s-a eclectizat, cladirii adaugandu-i-se elemente baroce.
- Cheile Caraslaului la 29,3 km.
- Muntele Laur Comandau la 29,4 km.
- Crucea Ciobanului Poiana Sarata la 29,7 km. Este vorba despre trei fragmente ce au format candva o cruce, piciorul, ramas inca implantat in locul initial, un soclu natural de gresie, si cele doua parti laterale, gasite alaturi de picior.
- Biserica greco-catolica ortodoxa din Ghelinta la 29,8 km. Pomenita in documente din 1728 ca deservind comunitatea greco-catolica (se presupune ca ar fi fost, anterior acestui an, ortodoxa) biserica actuala este, de fapt, rezultatul refacerii/reconstructiei alteia mai vechi, devenita prea mica pentru numarul mare de credinciosi, fiind ridicata din lemn in anul 1880.
- Castrul roman Angustia Bretcu la 29,8 km. Printre polisurile Daciei, consemnate in celebra Geografie a lui Ptolemeu, este inscris si Angustia, identificat ca fiind castrul roman ale carui urmee au fost descoperite la Bretcu. Geocutie noua intr-o alta salcie. Nu am citit atent descrierea, si am ajuns la coltul de sud-vest al castrului pe un drum de pamant, care porneste de la iesirea localitatii.
- Comandau la 29,9 km.
- Vechea cale ferata ingusta Comandau Covasna la 30 km. Alta statie pentru ascunzis. Am rebaleiat zona ascunzisului, cu același rezultat. Printre sute de cioate putrezite. Am scotocit cateva cioate dintr-un perimetru rezonabil din jurul punctului indicat de GPS, dar in zadar.
- Planul inclinat la 30,1 km. Calea ferata cu ecartament ingust, construita la sfarsitul secolului XIX a pornit din Ghiula (Comandau) spre Covasna. Nici sa varuim. Am participat la un traseu organizat prin site-ul Munte si Flori, prin imprejurimile statiunii Covasna. Un ascunzis ce merita gasit. Un ascunzis simplu, dar care nu sare in ochi, gasirea cutiei oferind o reala satisfactie.
- Podul suspendat Comandau la 30,1 km. Podul suspendat de la Comandau.
- Paraul Vanatorul la 30,3 km.
- Pestera Barlagul Ursului Poiana Sarata la 30,6 km. Pestera este localizata in versantul drept al raului Oituz, in perimetrul localitati Poiana Sarata, Oituz - Bacau, fiind aflata la o altitudine relativa de vreo 20 m.
- Gaterul vechi de la Gyula la 30,8 km. Primul gater pentru prelucrarea lemnului de la Comandau a fost amenajat la Gyula, aflat la 6,6 km distanta de Comandau.
- Valea Lesuntu Mic la 30,8 km.
- Cascada Valea Zanelor Covasna la 30,9 km. Cascada Valea Zanelor - Covasna.
- Cimitir german Poiana Sarata la 31 km.
- Cetatea Zanelor Covasna la 31,2 km. Cetatea Zanelor se afla pe Dealul Cetatii, intre paraul Cetatii si paraul Misca, la sud-est de orasul Covasna. Relocare ascunzis. Zona vechiului ascunziș a devenit imposibil de explorat, datorită vegetației arbustive ce s-a tot dezvoltat. Pinochio redivivus. Destul de greu de gasit cutia in noile conditii de mediu constatate.
- Dealul Din Mijloc Muntii Vrancei la 31,8 km. Culmea ce face, morfologic, legatura intre Munceii Intorsurii si Muntii Vrancei si, prin intermediul primillor, realizeaza integrarea culmii principale a celor din urma in cea a Carpatilor, este putin cunoscuta din punct de vedere turistic.
- Cetatea de pe Dambul Sarat la 32,2 km.
- Monumentul Ecaterinei Teodoroiu Straoane la 32,4 km. Straoane ste o comuna situata pe DN 2L, Tisita-Panciu-Soveja, la cca 15 km de Tisita. Pietrele din monument. In drum spre Soveja ne-am oprit si la acest ascunzis foarte accesibil la prima vedere.
- Cascada Cernica la 32,5 km. Cascada Cernica este o cadere de apa formata din mai multe trepte, care se afla pe parul Cernica, aproape de localitatea Poiana Sarata.
- Turbaria Ruginosu Zagon la 32,9 km.
- Biserica reformata Pava la 33,3 km. Ambalaje in loc de cutie. In cele doua-trei gauri, mai promitatoare, din zidul indicat de GPS, am gasit, in loc de cutie, dosite ambalaje de biscuiti si de napolitane.
- Biserica de lemn din Straoane la 33,4 km. Situata in satul Straoane (de Sus), biserica de lemn Sfantul Nicolae, monument istoric, dateaza de prin secolul XVII-XVIII-lea. Biserica din Straoane si alte obiective. Puteți vedea un fotoreporaj cuprinzând un traseu "cultural" în comuna Străoane pe https://www.
- Masa lui Bucur la 33,7 km.
- Biserica din Lunga la 34,1 km. Secuiesc - este lungit de-a lungul DN 11 cale de 2,5 km.
- Cetatea Haiducilor Lemnia la 34,4 km. Cetatea Haiducilor reprezinta urmele unui vechi fort de granita, dintre Austro-Ungaria si Moldova, de pe Drumul Sarii, ce trecea din valea Oituzului (Poiana Sarata), pe langa Varful Ghepar de pe culmea principala a Nemirei, in valea Raului Negru (Lemnia).
- Patru case la 34,4 km. Ascunzis de tranzit. Ascunzisul e localizat la marginea drumului judetean 121, Targu Secuiesc - Covasna, - in stare excelenta -, aflandu-se, astfel, in calea oricarui geocacher ce ataca zona Covasna; de altfel, jurnalul din cutiuta este destul de incarcat cu numele gasitorilor ei.
- Groapa Deleanului la 34,7 km. Deleanu este un varf de 675 m din Subcarpații Vrancei, important nod orografic al acestora, mai precis, al celor din interfluviul Milcov - Ramnicu Sarat.
Valori naturale - Judetul Vrancea
* Detalii dupa inregistrare. Fotografiile sunt vizibile dupa autentificare.

[ Sus ↑ ]

Posibilitatile utilizatorilor inregistrati

  • Comentariu si anuntare geoobiectiv nou
  • Cautare obiective turistice dupa cuvinte cheie sau coordonate
  • Ultimele comentarii si obiective gasite
  • Urmarire Groapa cu pini
  • Localizare pozitie pe harta Coza - Tulnici
  • Obiective apropiate si negasite, listate si pe harta
  • Locatii turistice langa pozitia geografica a utilizatorului
  • Navigare pe teren in timp real!

Comentarii

    Ai ajuns in Coza - Tulnici si ai reusit deja sa vizitezi obiectivul Groapa cu pini? Sau vrei doar sa comentezi, si sa completezi descrierea? Povesteste-ne despre experienta ta! Citeste si comentariile scrise de ceilalti utilizatori, in total 1413!

    Obiective ascunse din apropiere

    Stii locuri de vizitat din judetul Vrancea, frumoase si interesante, dar mai putin cunoscute? Prezinta-ne informatii despre aceste locuri, si da posibilitatea celorlalti sa le cunoasca nemijlocit! Utilizatorii nostri au prezentat deja 3507 geoobiective turistice.

    [ Sus ↑ ]
    Politica de confidentialitate si prelucrare a datelor - Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro, site-ul oficial geotrekking in limba romana. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, atractii turistice.