Localitatea Pintic (judetul Harghita) Resedinta: Tulghes. Denumire maghiara: Péntekpataka.
3,68 km. Mai multe stanci izolate sunt imprastiate in cuprinsul ei, printre care si Claia Mare, nume ce ne apartine.
3,94 km. Speciile insotitoare obisnuite la altitudini joase sunt teiul pucios, jugastrul, si alunul.
4,75 km. Saua Obcina Rotunda - Dealul Tablei.
5,98 km. Cripta a fost construita de mesteri armeni la inceputul secolului 20.
6,4 km. Biserica de lemn Tulghes
7,64 km. Traseul marcat cu cruce rosie, care urca din statiunea Durau, pe langa cascada Duruitoarea, spre Cabana Dochia, se intersecteaza in apropiere cu traseul din Curmatura Stanile, marcat cu banda albastra.
8,01 km. Biserica a fost ridicata in cursul anilor 1992-1993, si a fost sfintita de catre mitropolitul Daniel.
8,55 km. Aceste scari s-au deteriorat, singura modalitate de a urca pe varful Toaca fiind poteca turistica alunecoasa si nesigura.
8,56 km. Zona cea mai inalta a muntelui este reprezentata de un platou central, cu o latime de 1 km si lungime de 6 km, dispus pe directia nord-sud.
8,72 km. Se inalta cu mai mult de 70 m deasupra platoului.
8,73 km. Cetatuia si Calugarii Masivul Ceahlau
8,92 km. Legenda spune ca Detunatele au aparut ca urmare a unui traznet, care a lovit stanca si a despicat-o.
9,16 km. Acces spre cabana dinspre Durau, pe traseul marcat cu banda rosie, sau prin cascada Duruitoarea pe cruce rosie, apoi pe triunghi galben.
9,32 km. Stanca este similara cu cele de pe Ocolasul Mic.
9,4 km. Textul de pe placuta comemorativa: In memoria ostasilor ce s-au jertfit pentru apararea patriei in cel de al doilea razboi mondial, 1944, in locul Curmatura de pe Muntele Ceahlau.
9,46 km. De la Piatra Lata se vad lacul de acumulare Izvoru Muntelui, statiunea Durau, si valea paraului Schit.
9,57 km. Este o stanca mare, impresionanta, care se afla intr-un luminis.
12,25 km. Biserica ortodoxa veche din Recea Tulghes
12,39 km. Biserica ortodoxa noua din satul Recea Tulghes
13,88 km. Are mai multe usi, ferestre, balcoane si turnulete - constructia este clar o carpeala, dar totusi una atractiva, cu putina fantezie am putea sa-i zicem castel.
13,96 km. Varful Vitos
14,97 km. Cheile Sugaului - Munticelu
15,01 km. Traseul Cabana Ecolog - Saua Strungii - versantul vestic Munticelu - Piatra Sugaului - Jgheabu cu Lusi - Cabana Ecolog este de tip circuit, si marcat cu triunghi rosu.
15,97 km. Se mai numeste is Peretele Lapos.
17 km. Piatra Teiului Roseni Poiana Teiului
17,2 km. Acestea sunt unice in Romania, dar chiar si in Europa gasesti rar asemenea constructii.
17,93 km. Este un perete de stanca, o formatiune specifica de stanci, si totodata unul dintre locurile preferate ale caprelor negre din zona.
18,53 km. Legendarul aven este considerat de localnici un put fara fund.
19,36 km. Cetatea Bufnitei
19,37 km. Balconul de piatra Lacu Rosu
19,76 km. Langa izvor se afla cabana de vanatoare Borcut.
19,83 km. A fost descoperit in 1932.
20,06 km. Piatra Ucigasul, Muntii Hasmas
20,1 km. Denumirea de Pestera de Gheata este incorecta, deoarece pestera nu s-a format in gheata, ci doar contine gheata.
20,18 km. Gasim peste tot mese si banci, cosuri pentru gunoi, vetre de foc, toalete si tomberoane.
20,54 km. Azi este folosita cu placere, atat de turisti, cat si de catre localnici.
20,66 km. Aceasta roca fiind o excelenta piatra ornamentala, a fost folosita la decorarea fatadelor multor cladiri de interes public din Bucuresti, respectiv Miercurea Ciuc, dar a fost trimisa si la export.
20,68 km. La sosire, ajungem la o poarta din stanca - cele doua stanci printre care s-a format poarta, poarta numele de Szechenyi si Teleki.
20,96 km. Astfel orasul a facut un prim pas spre redobandirea statutului de statiune balneoclimaterica.
21,08 km. Borsecul este zona cea mai sudica unde se mai gaseste.
21,38 km. Paraul Bicajel este afluent pe dreapta al raului Bicaz in cadrul sectorului de chei al acestuia din urma.