Localitatea Alba (judetul Tulcea) Resedinta: Izvoarele.
Cismeaua din Padurea Trestenic. Pe site-ul comunei, la capitolul obiective turistice este trecutã Cismeaua din Padurea Trestenic, dar fara nici o alta precizare.
Dealul Consul. Pentru masivitate, vigurozitate si zveltete, pentru salbaticia reliefului isi merita renumele de munte, chiar daca are doar 333 m.
Dealul cu bujori Ciucurova. Dealul cu bujori Ciucurova Bujori fara petale. Sosind dinspre nord, am gresit intersectia, dar pana la urma am ajuns pe drumul de pamant care porneste din satul Atmagea si ne duce la geoascunzis. Bujori cu boboci. Am reusit destul de usor sa gasim poiana cu bujorii.
Vechiul cimitir turcesc Iaila. Pe panta vestica a pasului, sub culme, se afla un vechi cimitir turcesc, zice-se parasit, desi, de la unul dintre locuitori am aflat ca n-ar fi decat neingrijit.
Varful Tuguiata Podisul Babadagului. Nu are valente peisagistice deosebite, platoul sau somital fiind o poienita inconjurata de padure. Geocutia de pe Tuguiata este deteriorata. Am gasit geocutia foarte ușor, dar am constatat ca aceasta este deteriorata. Spre, incotro vrei. Avand in vedere ca veneam de la dealul cu bujori de langa satul Atmagea, nu am mai ocolit pana la cimitirul turcesc Iaila, si am luat-o direct din Atmagea pe un drum de caruta, de-alungul padurii.
Varful Tuguiata Batrana Podisul Babadagului. Tuguiata Batrana nu are decat 383 m, este insa mai spectaculoasa, prezentand o serie de coltani prapastiosi pe culmea sa si golul aferent, ce ofera cateva belvederi spre sud si vest. Batran, dar mai prezentabil. Dupa ce am pus o cutiuta noua in ascunzisul de pe varful Tuguiata, mi-am continuat drumul spre Tuguiata Batrana. Scop atins. Atingerea acestui obiectiv, sau a celui apropiat, Vf.
Manastirea Cerbu. Atrag atentia 9 troite dispuse in zig-zag pe panta unui deal din incinta, traseul lor inchipuind Drumul Crucii si conducand la un paraclis central. Scorburi fara cutie, dar pline cu furnici. Cred ca am gasit copacul despre care se vorbeste in informatia ajutatoare, a se vedea poza atasata, dar toate scorburile erau goale. Manastire langa padurea Topolog. Dupa ce am facut o plimbare in padurea Topolog, si am gasit boboci de bujori, m-am oprit la Manastirea Cerbu.
Izvorul Cozluk Muntii Macinului. Izvorul Cozluk Muntii Macinului Bujori in zona Cozluk. Nu mi-am propus parcurgerea intregului traseu turistic Cozluk, pe marcajul punct rosu. Indicatii prea vagi. Soarele mi-a zambit atat de pe piatra cat si de pe copac, harletul era la locul lui, frunzele erau asternute frumos, dar cutiuta a fost de negasit.
Stejarul din Valea Cozluk Muntii Macinului. Chiar langa drum putem vedea un stejar imens, cu circumferinta de 5,5 m. Lipsa geocutie in stejar. Desi m-am invartit in jurul lui, am cotrobait in toate gaurile din stejar, nu am gasit geocutia.
Cheile Chediului Muntii Macinului. Cheile Chediului Muntii Macinului Chei superbe cu bujori deasupra. Sunt un mare amator de chei, astfel mi-a facut placere sa pot parcurge niste chei adevarate si in muntii Macinului. Nu. Nu, în august, nu. Eu nu am fost atent. Ascunzisul a fost amenajat in august, si accesand muntesiflori.
Varful Cozluc Muntii Macinului. Varful Cozluc Muntii Macinului Eroare, Sulucu e Cozlucu. Dintr-o eroare impardonabila - nostra culpa - am botezat varful Cozluc, unde am instalat o geocutie, cu numele altui varf, Suluc (care sunt, de fapt, doua, Mic si Mare). Am vrut sa impusc doi iepuri dintr-o singura impuscatura. Planul meu a fost ca dupa parcurgerea Cheilor Chediului sa ajung cumva si pe varful Cozluc, respectiv la geoascunzis.
Spinarea dinozaurului Pietrele Mariei. Se compune din mai multe grupuri de stanci, orientate in directia de la sud-est spre nord-vest. Indicatii prea vagi. Desi am facut toate delusoarele Pietrelor Mariei si am vazut si creasta dinozaurului, indicatiile prea generale si pietrele din imagini prea multe si asemanatoare nu mi-au dezvaluit geoascunzisul.
Sub Pietrele Mariei Muntii Macinului. Sub Pietrele Mariei Muntii Macinului Pietrele erau, pe Maria nu am vazut-o. Pietrele le-am gasit, ascunzisul de asemeni, vant cat cuprinde. Geocutia lipseste, dar macar am gasit umbra. Ajungand in muntii Macin, primul geoobiectiv vizitat de mine au fost Pietrele Mariei.
Copacul lui Bezergheanu Muntii Macinului. Copacul lui Bezergheanu Muntii Macinului Geocutia de la Copacul lui Bezergheanu. Copacul e emblematic si celebru in zona Pietrelor Mariei de langa Muntii Macin.
Tabia Veche. Panoramele satelitare realizate de Google Earth evidentiaza insa si alte amprente ale solului specifice urmelor unor cetati antice, precum cea numita Tabia Veche.
Biserica catolica din Malcoci. Satul Malcoci a fost infiintat in anul 1843 de 25 de familii germane, care purtau numele stramosilor lor originari din Alsacia, Valea Rinului, Baden, precum Weideman, Klein, Kress, Frank, fiind primul sat german catolic din Dobrogea.
Cetatea Enisala. Istoria cetatii si a asezarii din apropiere este ilustrata si de denumirile pe care aceasta le-a avut: de la Vicus Novus, care se traduce Satul Nou, la Novoe Selo, pe care turcii l-au preluat in limba lor rezultand Yeni-Sale din care a derivat denumirea actuala a satului Enisala. Cetatea soarelui. Dupa descoperirea plajei de la Vadu cu minunatul ei cadou de bun venit (ma refer la cei cativa delfini care au pufait foarte aproape de tarm si ale caror spinari am reusit sa le prind in filmulet - cine are rabdare, sunt mai spre sfarsit :) ) am vizitat Cetatea Enisala pe o caldura de foc.
Macin. Odinioara inalti, acum foarte erodati, muntii Macin au cel mai inalt varf, varful Tutuiatu cu 467m. Un flavor de Macin. Ascunzisul este excentric localizat fata de traseul marcat al culmii Pricopanului ce trece prin apropiere, ceea ce poate, relativ, deranja. Macin. Dupa o dupa-amiaza petrecuta la Iacobdeal a urmat o tura in Muntii Macin, mai exact Creasta Pricopanului. Scurtatura sa zicem. Ca sa gasim ascunzisul a trebuit sa scurtcircuitam oarecum traseul tuistic al crestei Pricopanului.
Cetatea antica Dinogetia Garvan. O asezare getica preromana, un castru roman din secolul al II-lea (bine documentat epigrafic), o citadela romana tarzie (sfarsitul secolului III - inceputul secolului al VII-lea) si cetatea medio-bizantina (datand din secolele X-XII). Cetatea buruienilor si ierburilor aromatice. De pe drumul asfaltat se poate ajunge pana la poarta sitului arheologic cu masina, pe un drum de pamant, posibil inundat cu ocazia ploilor.
Podul si cazematele germane de langa Balta Salcuta. Vizavi, peste sosea, se afla picioarele unui pod neterminat, precum si ruinele catorva cazemate. Podul ce n-a fost. Am vizitat podul ce n-a fost intr-o zi fierbinte de vara. Dupa ce a plecat ciobanul cu turma de oi. Prima data am ajuns la capatul nordic al ramasitelor podului german. Geocutia de la piciorul podului german. Desi am mai vizitat ruinele podului german, carora de altfel le-am admirat trainicia, nu stiam ca au si secrete.
Cazemata de pe Dealul Bugeac. Cazemata de pe Dealul Bugeac Geocutia de la Dealurile Bugeacului. Am pornit in februarie, pe 21, intr-o duminica pe la pranz, sa facem Dealurile Bugeacului. Vara nu-i ca iarna. Dupa ce am trecut Dunarea cu bacul, de la Galati la comuna IC Bratianu, unde am amenajat un geoascunzis, am oprit prima data langa ramasitele podului si cazematele germane de langa Balta Salcuta. Felicitari pentru drumetie. Si pentru gasirea geocutiei.
Malul Dunarii langa IC Bratianu. Ajungand pe malul din judetul Tulcea, am fost impresionat de aspectul malului. Lipsa geocutie. Profitand de vremea frumoasa de dupa revelion, am trecut Dunarea dupa cutiutele ascunse , cele mai apropiate.
Histria. In decursul celor peste 1300 de ani de locuire neintrerupta, orasul a fost aparat de cinci ziduri de incinta succesive, corespunzand marilor etape istorice traversate de-a lungul existentei sale (perioadele arhaica, clasica, elenistica, romana timpurie si romana tarzie).
Cheile Dobrogei. Cheile Dobrogei Bijuteria Dobrogei. Am facut o tura relaxanta in chei.
Pestera La Adam. Pestera se afla la baza unei faleze formata pe malul stang al paraului Visterna - afluent al Casimcei, intr-o zona extrem de spectaculoasa din punct de vedere al reliefului, vizavi, pe celalalt mal al Visternei, aflandu-se numerosi atoli. Pestera de langa Visterna. Pestera este un loc foarte interesant.
Gura Dobrogei. Situl a fost declarat rezervatie naturala de tip mixt: geologica, botanica si faunistica. Pestera cu doua intrari. Am urcat de la manastire printre stanjenei pitici si alte flori de primavara.
Crucea Inalta Orasul de Floci. Construita cu prilejul trecerii domnitorului Matei Basarab prin Orasul de Floci, Crucea Inalta (3 m) a fost mutata in zilele noastre, de un primar cu initiativa, in preajma localitatii Gura Ialomitei, la marginea Padurii Chirana, dar in in plin camp agricol.
Orasul de Floci. Distrus in urma razboaielor ruso-turce (sec XVIII) a fost redescoperit de arheologi abia in 1991. :). N-as zice ca e pacat, e doar un motiv de a mai face o excursie in zona. Ester. Locatia Esterului pare a fi stabilita (de arheologi) pe dealul de vizavi de Gura Dobrogei (Tasli Bair). O piedica in calea vitezei. In drum spre/dinspre mare, trecem negresit in goana pe langa acest obiectiv.
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.