Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Pestera Casian?
-
Cheile Dobrogei la 2,6 km. Rezervatie naturala complexa - geologica, botanica, avifaunistica - Cheile Dobrogei reprezinta rodul eroziunii produse, in special, de apa, intr-un mare afloriment de calcare coraligene jurasice, cu vechimea de cca 180 milioane de ani, al Podisului Casimcei. Bijuteria Dobrogei. Am facut o tura relaxanta in chei.
-
Belvedere Cheile Dobrogei la 2,7 km. Belvedere fara geocutie. Am urcat pe platoul cheilor la belvedere.
-
Gura Dobrogei la 3,3 km. Situl a fost declarat rezervatie naturala de tip mixt: geologica, botanica si faunistica. Pestera cu doua intrari. Am urcat de la manastire printre stanjenei pitici si alte flori de primavara.
-
Pestera La Adam la 3,3 km. Pestera se afla la baza unei faleze formata pe malul stang al paraului Visterna - afluent al Casimcei, intr-o zona extrem de spectaculoasa din punct de vedere al reliefului, vizavi, pe celalalt mal al Visternei, aflandu-se numerosi atoli. Pestera de langa Visterna. Pestera este un loc foarte interesant.
-
Cetatea Ulmetum la 11,1 km. Cetatea Ulmetum, aflata langa localitatea Pantelimon, reprezinta o asezare romana din secolul IV, continuata de una romano-bizantina ce a dainuit pana in secolul al VI-lea.
-
Manastirea Colilia la 13,3 km. Datand din anul 2006, manastirea a preluat, reconstruind-o in cea mai mare parte, o veche biserica evanghelica, ce a apartinut unei comunitati germane care a locuit, pana in anul 1942, in satul Colilia.
-
Canionul de argila la 18,2 km.
-
Dealul Alah Bair la 18,7 km.
-
Lacul Tasaul la 18,9 km.
-
Lacul Nuntasi la 20,6 km.
-
Lacul Corbu la 21,6 km.
-
Coltanii Mari la 22,8 km. Rezervatie geologica, botanica si faunistica, Coltanii Mari reperezinta un afloriment de sisturi verzi, cele mai vechi din Dobrogea expuse la suprafata.
-
Lacul Histria la 24,3 km.
-
Histria la 25,9 km. Chr si a fost parasit de ultimii lui locuitori in a doua jumatate a secolului al VII-lea p.
-
Cetatea Capidava la 29 km.
-
Lacul Sinoe la 29,5 km.
-
Lacul Tibrinu la 29,7 km.
-
Locul fosilifer Movila Banului la 30,7 km.
-
Lacul Caraburum la 32 km.
-
Reciful neojurasic Topalu la 34,4 km.
-
Lacul Faclia la 37,8 km.
-
Rezervatia de liliac Fantana Mare la 38,8 km.
-
Locul fosilifer Cernavoda la 38,9 km.
-
Lacul Hazarlic la 39,9 km.
-
Cetatea Axiopolis la 40,4 km.
-
Cetatea Cius Garliciu la 40,6 km.
-
Cetatea Ibida Slava Rusa la 41,7 km. Cetatea Ibida este situata la marginea de vest a satului Slava Rusa, pe valea paraului Slava, fiind singura cetate al carei spatiu fortificat este strabatut de un curs de apa si prezinta lucrari de indiguire, canalizare, poduri.
-
Cetatea Carsium la 45 km. Aflat pe malul Dunarii, la marginea sudica a orasului Harsova, situl arheologic cu numele Cetatea Carsium reprezinta, de fapt, ruinele unei cetati medievale ce a fost inaltata din materiale de constructie ale anticului castru roman Carsium.
-
Canaralele din Portul Harsova la 45,7 km.
-
Dunele marine Agigea la 47,1 km.
-
Lacul Salcioara la 48,3 km.
-
Cetatea Argamum la 48,5 km. Ruinele cetatii Argamum se afla in apropierea localitatii lipovene Jurilovca, pe Capul Dolosman, pe malul lacului Razim, la 20 de km sud-vest de bratul Sfantu Gheorghe si la aproximativ 40 km de Histria.
-
Gura Portitei la 48,6 km. Gura Portitei este un loc salbatic, locuit de lipoveni, unde este amenajat satul de vacanta Eden.
-
Manastirea Cerbu la 48,8 km. Este o manastire infiintata recent, in anul 2000, bisericuta, corpurile de chilii fiind construite intre 2000-2006. Manastire langa padurea Topolog. Dupa ce am facut o plimbare in padurea Topolog, si am gasit boboci de bujori, m-am oprit la Manastirea Cerbu. Scorburi fara cutie, dar pline cu furnici. Cred ca am gasit copacul despre care se vorbeste in informatia ajutatoare, a se vedea poza atasata, dar toate scorburile erau goale.
-
Cetatea Beroe la 51,2 km.
-
Varful Secarul la 51,6 km.
-
Fortificatia Babadag la 51,9 km. Situl arheologic Fortificatia romana de la Babadag.
-
Cetatea Enisala la 52,9 km. Istoria cetatii si a asezarii din apropiere este ilustrata si de denumirile pe care aceasta le-a avut: de la Vicus Novus, care se traduce Satul Nou, la Novoe Selo, pe care turcii l-au preluat in limba lor rezultand Yeni-Sale din care a derivat denumirea actuala a satului Enisala. Cetatea soarelui. Dupa descoperirea plajei de la Vadu cu minunatul ei cadou de bun venit (ma refer la cei cativa delfini care au pufait foarte aproape de tarm si ale caror spinari am reusit sa le prind in filmulet - cine are rabdare, sunt mai spre sfarsit :) ) am vizitat Cetatea Enisala pe o caldura de foc.
-
Lacul Babadag la 53,1 km.
-
Lacul Tapraichioi la 53,5 km.
-
Lacul Baciului Rasova la 53,9 km.
-
Dealul Asan Podisul Babadagului la 54 km. Podisul Babadag continua, fiziologic vorbind, culmea Muntilor Macin incepand din pasul Iaila sau Carapelit, ajungand pana pe malul Lacului Razelm.
-
Varful Tuguiata Podisul Babadagului la 54,2 km. Nu are valente peisagistice deosebite, platoul sau somital fiind o poienita inconjurata de padure. Spre, incotro vrei. Avand in vedere ca veneam de la dealul cu bujori de langa satul Atmagea, nu am mai ocolit pana la cimitirul turcesc Iaila, si am luat-o direct din Atmagea pe un drum de caruta, de-alungul padurii. Geocutia de pe Tuguiata este deteriorata. Am găsit geocutia foarte ușor, dar am constatat că aceasta este deteriorată.
-
Varful Tuguiata Batrana Podisul Babadagului la 54,3 km. Tuguiata Batrana se afla piciorul vestic al celui mai inalt varf al Podisului Babadag, Tuguiata, de 402 m. Scop atins. Atingerea acestui obiectiv, sau a celui apropiat, Vf. Batran, dar mai prezentabil. Dupa ce am pus o cutiuta noua in ascunzisul de pe varful Tuguiata, mi-am continuat drumul spre Tuguiata Batrana.
-
Crucea Inalta Orasul de Floci la 54,6 km. Construita cu prilejul trecerii domnitorului Matei Basarab prin Orasul de Floci, Crucea Inalta (3 m) a fost mutata in zilele noastre, de un primar cu initiativa, in preajma localitatii Gura Ialomitei, la marginea Padurii Chirana, dar in in plin camp agricol.
-
Orasul de Floci la 54,6 km. Distrus in urma razboaielor ruso-turce (sec XVIII) a fost redescoperit de arheologi abia in 1991. O piedica in calea vitezei. In drum spre/dinspre mare, trecem negresit in goana pe langa acest obiectiv. Ester. Locatia Esterului pare a fi stabilita (de arheologi) pe dealul de vizavi de Gura Dobrogei (Tasli Bair). :). N-as zice ca e pacat, e doar un motiv de a mai face o excursie in zona.
-
Dealul cu bujori Ciucurova la 54,7 km. Dealul cu bujori - Atmagea, Ciucurova. Bujori cu boboci. Am reusit destul de usor sa gasim poiana cu bujorii. Bujori fara petale. Sosind dinspre nord, am gresit intersectia, dar pana la urma am ajuns pe drumul de pamant care porneste din satul Atmagea si ne duce la geoascunzis.
-
Balta Zebil la 55,1 km.
-
Ruinele cetatii Oltina la 55,8 km.
-
Vechiul cimitir turcesc Iaila la 58,1 km. Pasul Iaila - Yayla - Carapelit - 192 m - desparte Muntii Macinului de Podisul Babadagului.
-
Locul fosilifer Aliman la 58,5 km.
-
Trophaeum Traiani la 58,8 km. Tropaeum Traiani. Am descoperit un monument restaurat intre 2011-2013, cu dotări și facilități europene. Dobrogea e cam saraca la acest capitol. Am gasit "geo-cutiuta" impreuna cu copiii.
-
Dealul Consul la 59,2 km. Este o aparitie insolită in peisajul "muntos" al Dobrogei de Nord prin izolarea sa de dealurile Babadagului din imprejurimi si de care tine structural.
-
Pestera de la Stanca Dealul Consul la 59,8 km. Dealul Consul are o alcatuire mai putin comuna, pe de o parte din roci vulcanice, pe de alta parte dintr-un soclu de calcare triasice, intr-o klippa de acest gen fiind cantonata si Pestera de la Stanca.
-
Cetatea Traian la 59,8 km.
-
Lacul Conacu la 59,8 km.
-
Pestera de la Moara Dealul Consul la 60,2 km. Dealul Consul, preponderent alcatuit din roci vulcanice - porfire variat colorate - are la baza strate de calcar triasic, in care este cantonata si Pestera de la Moara.
-
Cetatea Adamclisi la 60,2 km.
-
Locul fosilifer Credinta la 60,5 km.
-
Lacul Horia Balabancea la 61,2 km.
-
Balta Conacu Negresti la 61,3 km.
-
Peretii calcarosi Petrosani la 62,2 km.
-
Sabangia la 63 km.
-
Lacul Tatlageac la 66,6 km.
-
Cismeaua din Padurea Trestenic la 67,1 km. Trestenic este unul dintre satele componente ale comunei Nalbant.
-
Rezervatia geologica Agighiol la 68,3 km.
-
Cetatea de calcar de pe Dealul Edirlen la 69,3 km. Dealul Edirlen se afla la extremitatea nord-estica a Dealurilor Niculitelui, fiind declarat rezervatie naturala mixta, botanico-faunistica.
-
Locul fosilifer Bujoarele la 70,5 km.
-
Lacul Iacobdeal Turcoaia la 71 km. Este numit de catre localnici La fantana.
-
Manastirea Celic Dere la 71,2 km.
-
Lacul Turcoaia la 73,7 km.
-
Biserica din Telita Frecatei la 74,2 km. Biserica satului Telita - relativ de curand, declarata monument istoric - este renumita prin arhitectura specifica bisericilor slave si prin numarul de turnuri, 6 sau 7.
-
Obanul Mare si Pestera Movile Mangalia la 74,4 km.
-
Troesmis la 75,2 km. Cetatea Troesmis, una din cetatile principale ale getilor, se afla pe malul bratului Macin al Dunarii, in dreptul localitatii Turcoaia, la o distanta de 3 km de aceasta.
-
Izvorul Cozluk Muntii Macinului la 75,2 km. Traseul Cozluk: Greci - Pasunea Crucele - Valea Cozluk - Valea Radului - Teiul Stramb - Baia de arama - Pietrele Lacului - Varful Conaciu - Valea Plopilor - Pietrele Mariei - Greci. Indicatii prea vagi. Soarele mi-a zambit atat de pe piatra cat si de pe copac, harletul era la locul lui, frunzele erau asternute frumos, dar cutiuta a fost de negasit! Pur si simplu n-am inteles unde sa caut. Bujori in zona Cozluk. Nu mi-am propus parcurgerea intregului traseu turistic Cozluk, pe marcajul punct rosu.
-
Monumentul de pe Dealul Cerbului Niculitel la 75,4 km. Este vorba despre un obelisc inalt de vreo 3 m, construit din piatra, dedicat eroilor din comuna Niculitel, cazuti in cele doua razboaie mondiale.
-
Stejarul din Valea Cozluk Muntii Macinului la 75,5 km. Traseul turistic Cozluk, marcat cu punct rosu, trece prin valea Cozluk. Lipsa geocutie in stejar. Desi m-am invartit in jurul lui, am cotrobait in toate gaurile din stejar, nu am gasit geocutia.
-
Limanu la 75,5 km. De trei ori. Defapt am fost chiar de vreo 3 ori la cutie, pentru a verifica daca este inca acolo si totul este ok. O mica povestioara. Well, aseara stateam si ma uitam la renumitul film cu gc.
-
Spinarea dinozaurului Pietrele Mariei la 76 km. Se compune din mai multe grupuri de stanci, orientate in directia de la sud-est spre nord-vest. Indicatii prea vagi. Desi am facut toate delusoarele Pietrelor Mariei si am vazut si creasta dinozaurului, indicatiile prea generale si pietrele din imagini prea multe si asemanatoare nu mi-au dezvaluit geoascunzisul.
-
Varful Cozluc Muntii Macinului la 76 km. Cozluc este unul dintre dealurile spectaculoase ale abruptului sudic al Muntilor Macin, prin haosul de stanci de pe culmea sa. Am vrut sa impusc doi iepuri dintr-o singura impuscatura. Planul meu a fost ca dupa parcurgerea Cheilor Chediului sa ajung cumva si pe varful Cozluc, respectiv la geoascunzis. Eroare, Sulucu e Cozlucu. Dintr-o eroare impardonabila - nostra culpa - am botezat varful Cozluc, unde am instalat o geocutie, cu numele altui varf, Suluc (care sunt, de fapt, doua, Mic si Mare).
-
Cheile Chediului Muntii Macinului la 76,1 km. Chediul este un paraias, cel mai adesea sec (vara), ce curge prin marginea vestica a golfului Cazluc al Depresiunii Greci (5 km de Greci). Eu nu am fost atent. Ascunzisul a fost amenajat in august, si accesand muntesiflori. Nu. N Chei superbe cu bujori deasupra. Sunt un mare amator de chei, astfel mi-a facut placere sa pot parcurge niste chei adevarate si in muntii Macinului.
-
Sub Pietrele Mariei Muntii Macinului la 76,2 km. Pietrele Mariei reprezinta o spectaculosa formatiune granitica din Depresiunea Greci, martor al eroziunii de care au avut parte hercinicii Munti ai Macinului. Geocutia lipseste, dar macar am gasit umbra. Ajungand in muntii Macin, primul geoobiectiv vizitat de mine au fost Pietrele Mariei. Pietrele erau, pe Maria nu am vazut-o. Pietrele le-am gasit, ascunzisul de asemeni, vant cat cuprinde.
-
Copacul lui Bezergheanu Muntii Macinului la 76,5 km. La poalele muntilor Macin, in apropiere de comuna Greci, gasim un copac singuratic, care a devenit faimos datorita pozelor fotografului Mircea Bezergheanu. Geocutia de la Copacul lui Bezergheanu. Copacul e emblematic si celebru in zona Pietrelor Mariei de langa Muntii Macin.
-
Crucea celtica Niculitel la 77 km. Pe potcoava de dealuri - ale Niculitelului - ce inconjoara localitatea Niculitel s-au descoperit urmele unei cetati, apreciata a fi dacica, precum si cele ale asa-numitului Troian - Val al lui Traian - un val de pamant cu caracter defensiv din epoca romana ori bizantina.
-
Biserica catolica din Malcoci la 79,5 km. Satul Malcoci a fost infiintat in anul 1843 de 25 de familii germane, care purtau numele stramosilor lor originari din Alsacia, Valea Rinului, Baden, precum Weideman, Klein, Kress, Frank, fiind primul sat german catolic din Dobrogea.
-
Cariera Greci la 80,7 km.
-
Varful Tutuiatu Muntii Macinului la 80,8 km.
-
Saua Tutuiatu Muntii Macinului la 81,2 km.
-
Izvor Tutuiatu Muntii Macinului la 81,2 km.
-
Cetatea Nufaru la 81,8 km.
-
Lacul Iezer Gheorghe Lazar la 82 km.
-
Ruinele cetatii Halmyris la 83,3 km.
-
Varful Sulucu Mare Muntii Macinului la 85,8 km.
