Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Locul fosilifer Credinta?
-
Lacul Conacu la 3,6 km.
-
Balta Conacu Negresti la 7,6 km.
-
Peretii calcarosi Petrosani la 12,8 km.
-
Trophaeum Traiani la 25,1 km. Tropaeum Traiani. Am descoperit un monument restaurat intre 2011-2013, cu dotări și facilități europene. Dobrogea e cam saraca la acest capitol. Am gasit "geo-cutiuta" impreuna cu copiii.
-
Cetatea Adamclisi la 25,1 km.
-
Limanu la 30,1 km. De trei ori. Defapt am fost chiar de vreo 3 ori la cutie, pentru a verifica daca este inca acolo si totul este ok. O mica povestioara. Well, aseara stateam si ma uitam la renumitul film cu gc.
-
Lacul Tatlageac la 32 km.
-
Obanul Mare si Pestera Movile Mangalia la 32,1 km.
-
Lacul Faclia la 33,9 km.
-
Lacul Baciului Rasova la 35,6 km.
-
Locul fosilifer Aliman la 35,7 km.
-
Dunele marine Agigea la 36,4 km.
-
Cetatea Axiopolis la 39,2 km.
-
Lacul Tibrinu la 40,8 km.
-
Ruinele cetatii Oltina la 41,4 km.
-
Locul fosilifer Cernavoda la 43 km.
-
Locul fosilifer Movila Banului la 48,7 km.
-
Lacul Tasaul la 53,4 km.
-
Lacul Corbu la 55,8 km.
-
Canionul de argila la 57,9 km.
-
Dealul Alah Bair la 58,1 km.
-
Gura Dobrogei la 58,1 km. Sub acest nume este descrisa un perimetru deluros (apartinand Podisului Casimcea) aflat pe malul drept al unui mic afluent al Casimcei, aproape de confluenta lor. Pestera cu doua intrari. Am urcat de la manastire printre stanjenei pitici si alte flori de primavara.
-
Cetatea Capidava la 58,5 km.
-
Pestera La Adam la 58,6 km. Este una dintre cele doua (cealalta fiind Gura Dobrogei sau a Liliecilor), cele mai celebre din rezervatia Gura Dobrogei din Podisul Casimcei. Pestera de langa Visterna. Pestera este un loc foarte interesant.
-
Pestera Casian la 60,5 km. Este vorba despre o mica grota suspendata intr-o inalta faleza ce domina valea Casimcei, parte a complexului geologic Cheile Dobrogei-Gura Dobrogei.
-
Belvedere Cheile Dobrogei la 60,8 km. Belvedere fara geocutie. Am urcat pe platoul cheilor la belvedere.
-
Cheile Dobrogei la 60,9 km. Rezervatie naturala complexa - geologica, botanica, avifaunistica - Cheile Dobrogei reprezinta rodul eroziunii produse, in special, de apa, intr-un mare afloriment de calcare coraligene jurasice, cu vechimea de cca 180 milioane de ani, al Podisului Casimcei. Bijuteria Dobrogei. Am facut o tura relaxanta in chei.
-
Pestera Pisica Neagra la 61,4 km.
-
Lacul Bugeac la 63,6 km.
-
Cetatea Ulmetum la 64,5 km. Cetatea Ulmetum, aflata langa localitatea Pantelimon, reprezinta o asezare romana din secolul IV, continuata de una romano-bizantina ce a dainuit pana in secolul al VI-lea.
-
Pacuiul lui Soare la 66,7 km.
-
Reciful neojurasic Topalu la 68,1 km.
-
Manastirea Colilia la 72,1 km. Datand din anul 2006, manastirea a preluat, reconstruind-o in cea mai mare parte, o veche biserica evanghelica, ce a apartinut unei comunitati germane care a locuit, pana in anul 1942, in satul Colilia.
-
Lacul Nuntasi la 73 km.
-
Cetatea Durostorum la 74,2 km.
-
Lacul Histria la 77,4 km.
-
Histria la 77,5 km. Chr si a fost parasit de ultimii lui locuitori in a doua jumatate a secolului al VII-lea p.
-
Coltanii Mari la 80,4 km. Rezervatie geologica, botanica si faunistica, Coltanii Mari reperezinta un afloriment de sisturi verzi, cele mai vechi din Dobrogea expuse la suprafata.
-
Cetatea Carsium la 81,2 km. Aflat pe malul Dunarii, la marginea sudica a orasului Harsova, situl arheologic cu numele Cetatea Carsium reprezinta, de fapt, ruinele unei cetati medievale ce a fost inaltata din materiale de constructie ale anticului castru roman Carsium.
-
Canaralele din Portul Harsova la 81,3 km.
-
Lacul Sinoe la 82,7 km.
-
Lacul Hazarlic la 83 km.
-
Cetatea Cius Garliciu la 84,4 km.
-
Orasul de Floci la 85,6 km. Distrus in urma razboaielor ruso-turce (sec XVIII) a fost redescoperit de arheologi abia in 1991. O piedica in calea vitezei. In drum spre/dinspre mare, trecem negresit in goana pe langa acest obiectiv. Ester. Locatia Esterului pare a fi stabilita (de arheologi) pe dealul de vizavi de Gura Dobrogei (Tasli Bair). :). N-as zice ca e pacat, e doar un motiv de a mai face o excursie in zona.
-
Crucea Inalta Orasul de Floci la 85,6 km. Crucea Inalta din Gura Ialomitei a fost asezata de Matei Basarab, si dateaza din anul 1639.
-
Lacul Caraburum la 89,7 km.
-
Lacul Iezer Gheorghe Lazar la 93,3 km.
-
Biserica dracilor Ivanesti la 97,1 km. Biserica Cuvioasa Paraschiva, sau biserica bantuita din Baragan - Ivanesti, Ciulnita.
-
Rezervatia de liliac Fantana Mare la 99 km.
-
Gura Portitei la 101,1 km. Gura Portitei este un loc salbatic, locuit de lipoveni, unde este amenajat satul de vacanta Eden.
-
Cetatea Ibida Slava Rusa la 102,2 km. Cetatea Ibida este situata la marginea de vest a satului Slava Rusa, pe valea paraului Slava, fiind singura cetate al carei spatiu fortificat este strabatut de un curs de apa si prezinta lucrari de indiguire, canalizare, poduri.
-
Cetatea Beroe la 102,5 km.
-
Cetatea Argamum la 104,4 km. Ruinele cetatii Argamum se afla in apropierea localitatii lipovene Jurilovca, pe Capul Dolosman, pe malul lacului Razim, la 20 de km sud-vest de bratul Sfantu Gheorghe si la aproximativ 40 km de Histria.
-
Lacul Salcioara la 105,6 km.
-
Manastirea Cerbu la 107,8 km. Atrag atentia 9 troite dispuse in zig-zag pe panta unui deal din incinta, traseul lor inchipuind Drumul Crucii si conducand la un paraclis central. Manastire langa padurea Topolog. Dupa ce am facut o plimbare in padurea Topolog, si am gasit boboci de bujori, m-am oprit la Manastirea Cerbu. Scorburi fara cutie, dar pline cu furnici. Cred ca am gasit copacul despre care se vorbeste in informatia ajutatoare, a se vedea poza atasata, dar toate scorburile erau goale.
-
Lacul Fundata Gheorghe Doja la 107,9 km.
-
Varful Secarul la 109,9 km.
-
Dealul Asan Podisul Babadagului la 111,7 km. Podisul Babadag continua, fiziologic vorbind, culmea Muntilor Macin incepand din pasul Iaila sau Carapelit, ajungand pana pe malul Lacului Razelm.
-
Lacul Gheorghe Doja la 111,7 km.
-
Varful Tuguiata Podisul Babadagului la 112,1 km. Nu are valente peisagistice deosebite, platoul sau somital fiind o poienita inconjurata de padure. Spre, incotro vrei. Avand in vedere ca veneam de la dealul cu bujori de langa satul Atmagea, nu am mai ocolit pana la cimitirul turcesc Iaila, si am luat-o direct din Atmagea pe un drum de caruta, de-alungul padurii. Geocutia de pe Tuguiata este deteriorata. Am găsit geocutia foarte ușor, dar am constatat că aceasta este deteriorată.
-
Varful Tuguiata Batrana Podisul Babadagului la 112,2 km. Tuguiata Batrana nu are decat 383 m, este insa mai spectaculoasa, prezentand o serie de coltani prapastiosi pe culmea sa si golul aferent, ce ofera cateva belvederi spre sud si vest. Scop atins. Atingerea acestui obiectiv, sau a celui apropiat, Vf. Batran, dar mai prezentabil. Dupa ce am pus o cutiuta noua in ascunzisul de pe varful Tuguiata, mi-am continuat drumul spre Tuguiata Batrana.
-
Fortificatia Babadag la 112,2 km. Situl arheologic Fortificatia romana de la Babadag.
-
Cetatea Enisala la 112,3 km. Ruinele fortaretei medievale Yeni-Sale (Enisala, Heraclee sau Heraclia) se afla la 2 km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros care domina zona lacurilor Razim si Babadag. Cetatea soarelui. Dupa descoperirea plajei de la Vadu cu minunatul ei cadou de bun venit (ma refer la cei cativa delfini care au pufait foarte aproape de tarm si ale caror spinari am reusit sa le prind in filmulet - cine are rabdare, sunt mai spre sfarsit :) ) am vizitat Cetatea Enisala pe o caldura de foc.
-
Lacul Babadag la 113,3 km.
-
Dealul cu bujori Ciucurova la 113,9 km. Dealul cu bujori - Atmagea, Ciucurova. Bujori cu boboci. Am reusit destul de usor sa gasim poiana cu bujorii. Bujori fara petale. Sosind dinspre nord, am gresit intersectia, dar pana la urma am ajuns pe drumul de pamant care porneste din satul Atmagea si ne duce la geoascunzis.
-
Lacul Tapraichioi la 114 km.
-
Cetatea Traian la 115,5 km.
-
Balta Zebil la 115,5 km.
-
Vechiul cimitir turcesc Iaila la 116,1 km. Pe panta vestica a pasului, sub culme, se afla un vechi cimitir turcesc, zice-se parasit, desi, de la unul dintre locuitori am aflat ca n-ar fi decat neingrijit.
-
Dealul Consul la 118,9 km. Este o aparitie insolită in peisajul "muntos" al Dobrogei de Nord prin izolarea sa de dealurile Babadagului din imprejurimi si de care tine structural.
-
Pestera de la Stanca Dealul Consul la 119,1 km. Dealul Consul are o alcatuire mai putin comuna, pe de o parte din roci vulcanice, pe de alta parte dintr-un soclu de calcare triasice, intr-o klippa de acest gen fiind cantonata si Pestera de la Stanca.
-
Pestera de la Moara Dealul Consul la 119,7 km. Dealul Consul, preponderent alcatuit din roci vulcanice - porfire variat colorate - are la baza strate de calcar triasic, in care este cantonata si Pestera de la Moara.
-
Lacul Horia Balabancea la 119,8 km.
-
Lacul Moara din Reviga la 120,3 km.
-
Sabangia la 122,6 km.
-
Cruci de piatra Sapunari la 124 km. Ansamblul de cruci de piatra din Sapunari se afla in curtea bisericii, pe partea stanga a vaii Profira.
-
Cimitirul afurisit Lehliu la 124,2 km. Cimitirul afurisit se afla in partea de est a satului Lehliu, in apropierea lacului Lehliu I, langa drumul care duce spre Sapunari.
-
Locul fosilifer Bujoarele la 125,8 km.
-
Lacul Iacobdeal Turcoaia la 125,9 km. Este numit de catre localnici La fantana.
-
Cismeaua din Padurea Trestenic la 127 km. Pe site-ul comunei, la capitolul obiective turistice este trecută Cismeaua din Padurea Trestenic, dar fara nici o alta precizare.
-
Lacul Turcoaia la 128,3 km.
-
Rezervatia geologica Agighiol la 128,4 km.
-
Cetatea de calcar de pe Dealul Edirlen la 129,2 km. In plus, pe varf se afla si urmele unei cetati de refugiu de prin sec V-III a.
-
Lacul Pescaria Mitreni la 129,5 km.
-
Troesmis la 129,7 km. Cetatea Troesmis, una din cetatile principale ale getilor, se afla pe malul bratului Macin al Dunarii, in dreptul localitatii Turcoaia, la o distanta de 3 km de aceasta.
-
Lacul Mitreni la 130,5 km.
-
Manastirea Celic Dere la 131,2 km.
-
Izvorul Cozluk Muntii Macinului la 131,9 km. Traseul Cozluk: Greci - Pasunea Crucele - Valea Cozluk - Valea Radului - Teiul Stramb - Baia de arama - Pietrele Lacului - Varful Conaciu - Valea Plopilor - Pietrele Mariei - Greci. Indicatii prea vagi. Soarele mi-a zambit atat de pe piatra cat si de pe copac, harletul era la locul lui, frunzele erau asternute frumos, dar cutiuta a fost de negasit! Pur si simplu n-am inteles unde sa caut. Bujori in zona Cozluk. Nu mi-am propus parcurgerea intregului traseu turistic Cozluk, pe marcajul punct rosu.
-
Stejarul din Valea Cozluk Muntii Macinului la 132 km. Chiar langa drum putem vedea un stejar imens, cu circumferinta de 5,5 m. Lipsa geocutie in stejar. Desi m-am invartit in jurul lui, am cotrobait in toate gaurile din stejar, nu am gasit geocutia.
-
Spinarea dinozaurului Pietrele Mariei la 132,2 km. Formatiune stancoasa deosebit de spectaculoasa, Pietrele Mariei se aseamana, mai ales privite de pe creasta, cu spinarea unui dinozaur. Indicatii prea vagi. Desi am facut toate delusoarele Pietrelor Mariei si am vazut si creasta dinozaurului, indicatiile prea generale si pietrele din imagini prea multe si asemanatoare nu mi-au dezvaluit geoascunzisul.
-
Sub Pietrele Mariei Muntii Macinului la 132,4 km. Pietrele Mariei reprezinta o spectaculosa formatiune granitica din Depresiunea Greci, martor al eroziunii de care au avut parte hercinicii Munti ai Macinului. Geocutia lipseste, dar macar am gasit umbra. Ajungand in muntii Macin, primul geoobiectiv vizitat de mine au fost Pietrele Mariei. Pietrele erau, pe Maria nu am vazut-o. Pietrele le-am gasit, ascunzisul de asemeni, vant cat cuprinde.
-
Varful Cozluc Muntii Macinului la 132,5 km. Cozluc este unul dintre dealurile spectaculoase ale abruptului sudic al Muntilor Macin, prin haosul de stanci de pe culmea sa. Am vrut sa impusc doi iepuri dintr-o singura impuscatura. Planul meu a fost ca dupa parcurgerea Cheilor Chediului sa ajung cumva si pe varful Cozluc, respectiv la geoascunzis. Eroare, Sulucu e Cozlucu. Dintr-o eroare impardonabila - nostra culpa - am botezat varful Cozluc, unde am instalat o geocutie, cu numele altui varf, Suluc (care sunt, de fapt, doua, Mic si Mare).
